Despre creier, tiroidă și comportamentul social

 t

Niște explicații tare folositoare din episodul profesorului Robert Sapolsky despre legătura dintre tiroidă, creier și comportamentul social.

“O mare parte din cariera mea profesională ca neuroendocrinolog, am considerat sistemul tiroidian total plictisitor și am fost foarte ignorant în privința lui, până când apar situații ca a ta(cel care i-a adresat întrebarea: Am fost diagnosticat cu adenom tiroidian și hipertiroidism, iar soția mea are hipertiroidism autoimun. Suntem amândoi foarte slabi și avem temperamente explozive. Aș dori să înțeleg cum influențează glanda tiroidă procesele sociale și emoționale, atât la oameni, cât și în lumea animală).

Hormonii tiroidieni sunt mesageri chimici eliberați în sânge de glande. Ei circulă în tot corpul și afectează celulele care au receptori pentru acel hormon specific. Organizația de bază, cea mai frecventă, a sistemelor hormonale este următoarea: creierul, prin hipotalamus, eliberează un hormon care determină hipofiza să elibereze un hormon care face ca ovarele să secrete estrogen. Apoi, creierul secretă un alt hormon care determină hipofiza să elibereze un alt hormon, care face ca testiculele să secrete testosteron.

Și la fel se întâmplă și în acest caz: axa creier–hipofiză–tiroidă, același lanț în trei pași. Ai un hormon eliberat de la baza creierului, de către hipotalamus, numit TRH (hormon de eliberare a tireotropinei), care determină hipofiza să elibereze hormonul de stimulare tiroidiană (TSH), care, surprinzător, stimulează glanda tiroidă din gât să elibereze hormonul T4, care este curând convertit în T3 și își face treaba.

Hormonul tiroidian influențează în mod dramatic metabolismul. Metabolismul, ca să folosesc o metaforă (probabil nu foarte bună), este ca economia ta: cât produci, cât cheltuiești, cât construiești și cât distrugi. Este suma a ceea ce corpul tău sintetizează și degradează.

Ce face hormonul tiroidian este să crească rata metabolică în tot corpul. Dacă rămânem la metafora economică, e ca și cum casierul de la bancă lucrează mai repede: încasează mai rapid, plătește mai rapid, totul se mișcă mai repede.

Cum face asta? Un mecanism fundamental este că face celulele să funcționeze mai rapid. Există o enzimă numită sodiu-potasiu ATP-ază, prezentă în celulele din tot corpul, care pompează ioni prin membrană și reglează excitabilitatea celulară. Hormonul tiroidian crește cantitatea acestei enzime. De asemenea crește masa musculară, crește tonusul cardiovascular, inima bate cu mai multă forță, pentru că semnalele excitatorii sunt mai frecvente. Nivelurile hormonului tiroidian ating vârful dimineața, când te trezești și începi activitatea, și sunt la cel mai scăzut nivel noaptea, în somn.

Așadar, să ne întoarcem la întrebarea lui Alex despre comportamentul social și temperamentul.

Ce se întâmplă când nivelul hormonilor tiroidieni nu este normal? Sistemul imunitar atacă tiroida ducând la o boală autoimună, adică sistemul imunitar ar trebui să distingă între „mine” și „dușmani” (bacterii, virusuri, paraziți). În Hashimoto, sistemul imunitar atacă și distruge glanda tiroidă adică nu mai produci hormon tiroidian. Simptome: metabolism lent → oboseală, încetinire, creștere în greutate, scăderea ritmului cardiac și respirator, senzație de frig. oamenii devin mai retrași social, mai lenți, uneori chiar evitanți. Energia lor psihică scade și interacțiunile sociale devin un efort, iar în cazuri extreme, apare depresia atipică și chiar psihoza mixtă, cu halucinații legate de epuizare. În lumea animală, asta ar arăta ca o scădere a curiozității și a comportamentului de explorare, cu animale care devin pasive, stau mai mult în vizuină sau într-un colț.

Sau varianta a doua când sistemul imunitar o supra-stimulează – boala Graves. Sistemul imunitar „înnebunește” și determină tiroida să producă prea mult hormon → hipertiroidism.

Simptome: exact opusul → slăbire, hiperactivitate, tahicardie, intoleranță la căldură, iritabilitate, ochi proeminenți (exoftalmie). O tiroida hiperactivă înseamnă explozivitate emoțională: persoanele devin iritabile, neliniștite, foarte impulsive, au o activitate motorie crescută: gesticulează, se foiesc, dorm prost. În cazuri extreme dezvoltă stări maniacale și episoade agresive. La animale, vedem comportamente similare: agitație permanentă, hiperagresivitate și reducerea timpului de odihnă.

Implicații clinice: 10–20% din depresii pot masca hipotiroidism subclinic. Hipertiroidismul poate mima tulburări de anxietate sau manie. Evaluarea tiroidiană este esențială în psihiatrie și în analiza modificărilor de personalitate

Hormonii tiroidieni influențează nivelul de activare al creierului. Prea jos duce la retragere și prudență și mai puține interacțiuni sociale, și scade inițiativa. Prea sus duce la agitație și impulsivitate și conflicte mai frecvente, cu reacții exagerate la frustrare. Asta explică de ce tu și soția ta, cu hipertiroidism, vă descrieți ca foarte slabi, explozivi și iritabili. Corpul vostru este mereu în alertă, ca și cum ați fi băut prea multă cafea sau ați trăi într-o stare permanentă de fugă-luptă. Acest lucru afectează toleranța la frustrare și modul în care interacționați social.

Interacțiunea cu alte sisteme hormonale, cortizolul (hormonul stresului) și tiroida sunt profund interconectate. Stresul cronic poate inhiba tiroida, ducând la hipotiroidism funcțional, dar la început, stresul acut poate crește tranzitoriu nivelul de hormoni tiroidieni. Hormonii sexuali (estrogen, testosteron) pot modula sensibilitatea la hormonii tiroidieni, motiv pentru care femeile au mai multe boli tiroidiene autoimune.

Tiroida nu este doar despre metabolism, este un regulator fundamental al stării de spirit, al energiei mentale și al comportamentului social. În ambele extreme (hipo și hiper), personalitatea și interacțiunile sociale se schimbă radical iar in formele cronice, creierul învață să trăiască în aceste extreme, ducând la modificări de temperament.”