Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

Persoanele care suferă de TAS au fost implicate direct sau au fost martore la situații dramatice cu risc de pierdere a vieții sau de lezare gravă. Câteva exemple de traume care pot declanșa o tulburare acută de stres: Războiul sau actele de terorism Atacul violent, jaful Abuzul sexual, violul, răpirea Dezastrele naturale (inundații, cutremure) Accidentele severe individuale sau colective Uneori afecțiunile medicale grave cu debut brusc. TAS poate apărea în cursul unui doliu normal, în special dacă decesul persoanei dragi a avut loc în condiții violențe. Prevalența declanșării TAS diferă în funcție de tipul evenimentului traumatic, fiind în medie de 10-20% – rate mai mari de 50% apar la victimele violurilor sau ale atacurilor violente. Apar frecvent amintiri, imagini recurente, flashback-uri și coșmaruri, prin care victimele retrăiesc trauma, care sunt intruzive și produc o suferința marcată, frică, neajutorare. Pot apărea stări disociative tranzitorii-prin stare disociat

Potențialul pentru răspândire rapidă a bolilor infecțioase și incertitudinea asupra naturii noilor agenți infecțioși pot provoca anxietate și suferință, chiar și printre cei care nu sunt expuși direct la virus. Răspunsurile psihologice și comportamentale posibile sunt: insomnie, anxietate, scăderea senzației de siguranță, iritabilitate, găsirea unui vinovat și prezentarea repetată la medic datorită temerii de contagiozitate. Fiecare grupă de vârstă e afectată. În timpul pandemiei cu COVID-19, majoritatea pacienților cu tulburări psihice pre-existente vor putea să-și gestioneze afecțiunea fără probleme. Însă psihiatrii vor întâlni deseori pacienți care vor resimți mai puternic impactul pandemiei la nivel emoțional, familial și social. Trei lucruri principale sunt de avut în vedere în aceste situații: recunoașterea îngrijorării și incertitudinii asupra epidemiei distribuirea de informații clare și bazate pe dovezi identificarea unor pași pe care pacienții pot să-i urmeze pentru

O opinie populară printre neurologii este că celulele creierului sunt întotdeauna interconectate. Pur și simplu acest lucru înseamnă că, cu cât mai multe rețele neuronale se formează în creierul uman, cu atât mai inteligentă este persoana. De aceea se spune că această practică duce la perfecțiune. Cu cât cânți mai des la instrumente muzicale, comunici în alte limbi sau încerci lucruri noi, cu atât mai priceput devii. Știința a cunoscut acest lucru de ceva timp. Și astăzi, cercetătorii studiază deja cealaltă parte a acestei probleme: pentru a reface stocul de cunoștințe, abilitatea de a uita sau de a întrerupe rețelele neuronale învechite. Această abilitate a fost numită „ tăiere sinaptică ”. Mecanismul de tăiere Să ne imaginăm creierul ca pe o grădină. Numai că în ea nu crește niciun fruct, nicio legumă și nicio floare, ci se stabilesc legături sinaptice între celulele creierului. Acestea sunt asemeni unor poduri, care ajută să circule dopamina, serotonina și alți neurotrans

Împreună cu alimentația și exercițiile fizice adecvate, căldura sufletească și îngrijirea persoanelor dragi îți pot aduce sănătății mult mai multe beneficii decât orice program popular de detoxifiere sau „cristale de vindecare”. Și aceasta este o veste grozavă pentru perioada noastră atât de dificilă. De fapt, așa cum arată rezultatele unui studiu recent, bunătatea nu numai că te face mai fericit și mai sănătos, dar îți poate prelungi viața. Deși rezultatele unui studiu realizat de Universitatea din Carolina de Nord de la Chapel Hill sunt preliminare, considerăm oportun să vorbim despre concluziile la care au ajuns oamenii de știință. La final, îmbrățișările, politețea și bunăvoința nu au efecte secundare neplăcute. Iar rezultatele studiului sunt uimitoare. Oamenii de știință au adunat aproximativ 150 de voluntari de vârstă mijlocie, apoi i-au împărțit în trei grupuri. Primul grup a fost angajat în meditație de mindfulness timp de 6 săptămâni, care a inclus o oră săptămânală de