Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

  „ Realitatea fizică şi cea spirituală pot fi cunoscute şi altfel decât prin starea de veghe conştientă. Aceasta este limitată datorită celor cinci simţuri fizice care culeg informaţii din mediul înconjurător. Mai există şi celelalte cinci simţuri subtile, care aparţin câte unui corp al aurei, prin intermediul cărora putem cunoaşte m ult mai multe. Ştiinţa modernă se află de abia la începutul descifrării secretelor corpului uman, cu predilecţie a misterelor creierului, această fabuloasă maşinărie vie. I se atribuie în mod eronat creierului mare inteligenţa, deoarece el nu face altceva decât să execute. Adevărata inteligenţă o are un singur organ din corp, şi anume inima. Pare bizar că, de exemplu, cu cât iubeşti mai mult şi ai mai multă empatie, cu atât capacităţile spirituale proprii cresc? Cunoaşterea are două căi Prin tot ceea ce facem, citim, scriem şi vorbim realizăm un vast proces de comunicare interumană. Toate acestea au rolul de a dezvolta funcţiile cerebrale. Dacă acestea se

  Descoperiri recente uluitoare! Creierul se modelează în funcție de ceea ce gândim, simțim și facem! Gândirea pozitivă întărește sistemul imunitar, mărește energia vitală, crește longevitatea! Blândețea, generozitatea, credința sunt esențiale! Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și blândețea. generozitatea. credința. Prof. dr. Constantin Dulcan, descoperiri recente despre CREIER: cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos? Ați participat vreodată la o conferință susținută de profesorul doctor neurolog Constantin Dulcan? Dacă da, atunci știți deja că este o experiență care te transformă. Și care îți dă putere prin simplul fapt că te face să fii mai conștient. Mai conștient de tine, de cine ești, mai conștient de rostul tău în această existență. Dacă nu, atunci ne bucurăm să putem împărtăși cu voi câteva din sfaturile domniei sale, prin care explică în termeni cât se poate de logici ce este fericirea, care sunt motivele pentru care ne îmbolnăvim, ce

 

  În orice cuplu în drum spre maturizare apare nevoia de compromis și negociere. Dar limitele sunt foarte importante, la fel și o diferențiere corectă între renunțarea la anumite nevoi pentru a face pe plac celuilalt și negocierea în interesul cuplului. Compromisul nu trebuie să însemne renunțare la sine, capitulare, detașare de propriile nevoi sau o decădere din drepturi. Rolul acestuia este să asigure armonia, nu să intensifice tensiunile. Când acceptăm un compromis în cuplu Inevitabil, relațiile de cuplu ajung și la luptele teritoriale, la afirmarea nevoilor reale, autentice, a individualității fiecărui membru din relație și a așteptărilor de la celălalt. Tipul de atașament al fiecărui partener poate pune și el presiune pe nevoia de compromis. Respectiv, într-un cuplu cu un partener cu stil de atașament anxios-dependent și unul cu stil de atașament evitant, compromisurile pot părea imposibile, fiecare venind dintr-o altă extremă a atașamentului. Cu cât va dori primul o relație mai f

  Oferă-i vieții tale o coloană sonoră Creierul tău primește un antrenament mental când redați în flux lista de redare preferată. Nu numai că ascultarea muzicii vă poate ajuta să vă simțiți mai atenți, dar vă poate stimula și memoria și starea de spirit. Unul dintre motive este că există o matematică a muzicii și modul în care o notă se raportează la cealaltă. Creierul tău trebuie să lucreze pentru a da sens acestei structuri. Acest lucru este valabil mai ales pentru muzica pe o asculți pentru prima data. Faceți-vă timp pentru a vă face prieteni A cunoaște oameni noi crește „funcția executivă” a creierului tău la fel de mult ca și a face un puzzle încrucișat. Acest set de abilități mentale include memoria pe termen scurt, puterea de a regla distragerea atenției și capacitatea de a rămâne concentrat. Cum ajută o discuție prietenoasa de 10 minute? Ascultarea punctului de vedere al altcuiva și încercarea de a te pune în locul lor îți împinge creierul să gândească în moduri noi. Râdeți Str

  Ulcer, litiază biliara, crize biliare, crize de constipație sau diaree Nivelul crescut al secreției de cortizol, situație specifică stresului și depresiei, provoacă creșterea poftei de mâncare și a greutății, cu atât mai mult cu cât 70% dintre cei care suferă de stres mănâncă noaptea. Stresați din cauza încercărilor de tot felul, provocăm creșterea acidului gastric, ceea ce duce la ulcer, litiază biliara, crize biliare, crize de constipație sau diaree. Hipertiroidia Medicii atenționează că stresul poate declanșa și hipertiroidia, una dintre disfuncțiile principale ale glandei tiroide. Aceasta se caracterizează printr-un grup mare de simptome, dintre care cele mai importante sunt tulburările neuropsihice (agitație, pierderea ideilor, nervozitate, tremur al extremităților,  insomnie ), tulburările digestive, creșterea numărului de respirații pe minut, tulburări de ritm cardiac. Boli gastrice Stresul, supărarea sau surmenajul declanșează din ce în ce mai des boli gastrice. Ulcerul duode

  Academicianul Bekhterev, care și-a dedicat viața studierii creierului uman, a remarcat faptul că doar 20% dintre oameni vor avea fericirea să moară păstrându-și rațiunea. Ceilalți 80%, la vârsta înaintată se vor transforma în niște bătrâni răi sau naivi și vor deveni o povară pe umerii copiilor adulți. Pentru a face parte din aceste 20 % este important să începeți deja acum. De ce apare demența? Odată cu trecerea anilor, practic toată lumea începe să fie leneșă. Lucrăm foarte mult în tinerețe pentru a ne relaxa la bătrânețe. Însă, cu cât ne relaxăm mai mult, cu atât mai rău ne facem nouă înșine. Nivelul solicitărilor se reduce la un set banal: “mâncare gustoasă – și mult somn.”. Munca intelectuală se reduce la ghicirea cuvintelor încrucișate. Crește nivelul solicitărilor și pretențiilor față de viață și față de ceilalți, ne apasă greutățile trecutului. Iritația, din cauza neînțelegerii unor lucruri se revarsă în respingerea realității. Memoria și capacitatea de gândire suferă. Trepta

  Se observă tot mai des în cabinetul de psihologie solicitări din partea familiilor cu copii mici. Aceștia evidențiază în primul rând întârzierea în dezvoltarea limbajului, atenție scăzută sau absența reacțiilor în sarcini sau jocuri specifice vârstei, manifestări de nervozitate, impulsivitate ori dificultate în a crea legături de prietenie cu copii de vârste similare.  Un aspect îngrijorător este faptul că numărul cazurilor de copii cu  întârzieri în dezvoltarea psihică și a limbajului, deficit de atenție, hiperactivitate, tulburări de comportament  a crescut cu 34%, conform specialiștilor  Asociației pentru Sănătatea Mintală a Copilului.  O ipoteză explicativă pentru acest fenomen o reprezintă tendința de a supraexpune la ecrane copii cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani, mai ales în ultimii doi ani de pandemie. Putem observa și confirma împreună cum ecranele au devenit o prezență constantă în viața de familie.  Specialiștii în domeniul dezvoltării copilului recomandă ca până la doi