Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

Claustrofobia nu este un moft, ci o tulburare chinuitoare care le da celor cu o asemenea problema stari de frica, lesin si pierderea controlului. Teama irationala de a ramane blocati in spatii stramte are legatura cu experientele copilariei si adolescentei si este declansata de o serie de situatii sau stimuli. Psihologii arata care sunt acestia si cum pot claustrofobii sa-si depaseasca temerile. Un lift aglomerat, o camera fara ferestre, calatoria cu avionul ori metroul sau chiar o haina mai stransa la gat sunt situatii si stimuli care pot declansa claustrofobia. “Claustrofobia se defineste ca o tulburare anxioasa: persoanele care sufera de aceasta tulburare prezinta o teama irationala de a ramane blocati in spatii mici sau inchise. Oamenii care sufera de claustrofobie pot experimenta atat simptome fizice, cat si simptome psihologice: anxietate si panica, frisoane, dificultati de respiratie, dureri in piept sau dureri de cap, ameteli, senzatie de lesin, teama de a-si pierde control

Sindromul Münchausen este o tulburare psihiatrica severa, prin care pacientul produce sau inventeaza o patologie medicala imaginara, urmarind astfel sa beneficieze de tratamente si proceduri medicale.  Spre deosebire de simulare cand individul urmareste sa obtina un castig sau sa scape de o pedeapsa, in cazul acestui sindrom, persoana este motivata de factori care au ca singur scop, acela de a deveni pacient. Cuvantul de ordine in acesta tulburare – legata, ca denumire, de baronul Karl Friedrich Hieronymus von Munchausen, cunoscut pentru povestile sale uluitore, majoritatea inventate – este mitomania. “Aceasta tulburare psihica face parte din categoria tulburarilor factice si se refera la acele simptome somatice sau psihologice imaginare produse de individ cu scopul de a-si asuma rolul de bolnav. Diferenta dintre tulburarile factice si simulare consta in scopul urmarit de persoana. In cazul simularii, factorii motivationali sunt exteriori si vizeaza obtinerea unui beneficiu materia

Bazele acestei metode au fost puse de catre  Eric Berne , un medic psihiatru din Statele Unite. Eric Berne , pe numele sau adevarat Eric Leonnard Bernstein – s-a nascut pe 10 Mai 1910 la Montreal; incepand cu anul 1936 se specializeaza in psihiatrie, iar in 1939 publica primul sau articol de specialitate in American Journal of Psychiatry. Dintre lucrarile cele mai importante ale lui Eric Berne:  Analiza Tranzactionala si psihoterapie, Jocuri pentru adulti, Ce spuneti dupa ce ati dat buna ziua? Alaturi de celelalte abordari sau metode de cunoastere/dezvoltare personala – atat occidentale, cat si orientale – si de care difera prin limbaj, dar cu care are foarte multe aspecte in comun (psihanaliza, psihoterapie cognitiv-comportamentala, yoga, etc.),  AT-ul ajuta persoana sa isi recapete autonomia si originalitatea , utilizand tehnici si limbaj specifice. Cateva dintre intrebarile la care AT va poate ajuta sa gasiti raspunsuri: · De ce comportamentul unei persoane ne provoaca f