Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

Zilele trecute am cunoscut un om de stiinta care mi-a vorbit cu entuziasm despre legea atractiei. Cu doar un an in urma si-a creat un vision board si deja jumatate dintre lucrurile notate pe acesta, s-au materializat. Legea atractiei este una dintre cele 7 legi universale care ne guverneaza viata. Fie ca suntem constiente de ea, fie ca nu, ea va functiona intotdeauna. Iata de ce. Cum functioneaza legea atractiei? Foto: Amanda Carden, Shutterstock 1. Universul este energie Desi la scoala si in familie ni se vorbeste despre granite si diferente culturale, la nivel de suflet suntem similari si interconectati. Universul este un imens camp de energie in care microcosmosul se reflecta in macrocosmos. Fiecare lucru, gand, vorba are un impact nu doar asupra ta si a celor din jurul tau, dar asupra a tot ceea ce exista. 2. Avem un corp energetic Nu mai este un secret pentru nimeni ca suntem mai mult decat ceea ce vedem. Corpul nostru fizic este sustinut de un corp energetic, vizibil

Home 1. Creierul uman uita 80% din ceea ce a invatat timp de o zi. 2. Un om trist ne influenteaza negativ, un om vesel ne face si pe noi sa ne simtim optimisti. 3. Daca ai scapat ceva din maini, uita-te in ochii unui om, si el cu siguranta va ridica ceea ce a cazut. 4. Fericirea, supararea, tristetea, frica, repulsia si uimirea sunt singurele sase emotii care se pot exprima universal, peste tot in lume. 5. O imbratisare scurta, de numai 25 de secunde, elibereaza in corp substante chimice care sporesc increderea in persoana pe care o iei in brate. 6. Cand ne amintim un eveniment din trecut, ne amintim de fapt ultima oara cand ne-am amintit de el. Nu ne amintim evenimentul in sine, ci amintirea lui. 7. In procesul comunicarii, 55% ii revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm si ton), si numai 8% cuvintelor purtatoare de informatie. 8. Cand te infurii, sangele circula mai repede in maini si iti este mai usor sa insfaci o arma sau sa lovesti un dusman. Bata

Neurobiologul american Alex Korb ne împărtășește gândurile sale despre fericire: 1. Cea mai importantă întrebare Dacă sunteți într-o perioadă mai dificilă, puneți-vă o întrebare: “Pentru ce pot să-i mulțumesc lui Dumnezeu?” Probabil ați râs ironic citind asta și v-ați întrebat dacă sentimentul de mulțumire are vreun impact biologic asupra creierului. Chiar are! Știți cum funcționează preparatul antidepresiv bupropion? El stimulează secreția neuromediatorului dopamina, precum și sentimentul de mulțumire. Dar știți cum funcționează fluoxetina? Stimulează neuromediatorul serotonina, precum și sentimentul de mulțumire. Unul din principalele efecte ale mulțumirii este creșterea nivelului de serotonină. Atunci când îi mulțumiți lui Dumnezeu, vă concentrați pe laturile pozitive ale vieții dvs., fapt ce crește secreția de serotonină. 2. Exprimați-vă sentimentele negative Nu vă simțiți bine? Definiți cumva starea dvs. Ce este: tristețe, îngrijorare, supărare? Acest

CUVINTELE Cuvintele simple de susținere şi laudă spuse cu sinceritate – sunt ceea ce le lipsește multora dintre noi. Persoana care nu a primit suficientă laudă în copilărie, are necesitatea acută ca partenerul, nu numai să o aprecieze şi să o respecte, ci să poată spune deschis aceasta. Cuvintele de susținere din partea persoanei apropiate sunt capabile să ofere curaj şi încredere pentru a face ceea ce-ţi doreai de mult timp, însă nu aveai curaj. Iubirea vorbește în limba cuvintelor frumoase. Iubirea – este să ceri iertare şi să spui “Te-am iertat”. Iubirea nu cere, ci roagă. Şi nu uita, nu numai cuvintele contează, ci şi tonul cu care sunt spuse. TIMPUL Să petreci timpul cu cineva înseamnă să-i oferi toată atenția ta. Timpul – este o resursă foarte valoroasă, atunci când o oferim altei persoane gratuit, împreună cu aceasta dăruim o parte din viața noastră. A fi împreună și a fi alături sunt două lucruri diferite. Împreună – este să ne uităm unul la altul, să vorbim, să a

Claustrofobia nu este un moft, ci o tulburare chinuitoare care le da celor cu o asemenea problema stari de frica, lesin si pierderea controlului. Teama irationala de a ramane blocati in spatii stramte are legatura cu experientele copilariei si adolescentei si este declansata de o serie de situatii sau stimuli. Psihologii arata care sunt acestia si cum pot claustrofobii sa-si depaseasca temerile. Un lift aglomerat, o camera fara ferestre, calatoria cu avionul ori metroul sau chiar o haina mai stransa la gat sunt situatii si stimuli care pot declansa claustrofobia. “Claustrofobia se defineste ca o tulburare anxioasa: persoanele care sufera de aceasta tulburare prezinta o teama irationala de a ramane blocati in spatii mici sau inchise. Oamenii care sufera de claustrofobie pot experimenta atat simptome fizice, cat si simptome psihologice: anxietate si panica, frisoane, dificultati de respiratie, dureri in piept sau dureri de cap, ameteli, senzatie de lesin, teama de a-si pierde control

Sindromul Münchausen este o tulburare psihiatrica severa, prin care pacientul produce sau inventeaza o patologie medicala imaginara, urmarind astfel sa beneficieze de tratamente si proceduri medicale.  Spre deosebire de simulare cand individul urmareste sa obtina un castig sau sa scape de o pedeapsa, in cazul acestui sindrom, persoana este motivata de factori care au ca singur scop, acela de a deveni pacient. Cuvantul de ordine in acesta tulburare – legata, ca denumire, de baronul Karl Friedrich Hieronymus von Munchausen, cunoscut pentru povestile sale uluitore, majoritatea inventate – este mitomania. “Aceasta tulburare psihica face parte din categoria tulburarilor factice si se refera la acele simptome somatice sau psihologice imaginare produse de individ cu scopul de a-si asuma rolul de bolnav. Diferenta dintre tulburarile factice si simulare consta in scopul urmarit de persoana. In cazul simularii, factorii motivationali sunt exteriori si vizeaza obtinerea unui beneficiu materia

Bazele acestei metode au fost puse de catre  Eric Berne , un medic psihiatru din Statele Unite. Eric Berne , pe numele sau adevarat Eric Leonnard Bernstein – s-a nascut pe 10 Mai 1910 la Montreal; incepand cu anul 1936 se specializeaza in psihiatrie, iar in 1939 publica primul sau articol de specialitate in American Journal of Psychiatry. Dintre lucrarile cele mai importante ale lui Eric Berne:  Analiza Tranzactionala si psihoterapie, Jocuri pentru adulti, Ce spuneti dupa ce ati dat buna ziua? Alaturi de celelalte abordari sau metode de cunoastere/dezvoltare personala – atat occidentale, cat si orientale – si de care difera prin limbaj, dar cu care are foarte multe aspecte in comun (psihanaliza, psihoterapie cognitiv-comportamentala, yoga, etc.),  AT-ul ajuta persoana sa isi recapete autonomia si originalitatea , utilizand tehnici si limbaj specifice. Cateva dintre intrebarile la care AT va poate ajuta sa gasiti raspunsuri: · De ce comportamentul unei persoane ne provoaca f

Iubirea, în realitate, nu este altruistă - aşa cum mulţi dintre noi ar fi înclinaţi să creadă - ci, dimpotrivă, e profund egocentrică.  Atunci când ne îndrăgostim de cineva, de fapt, ne îndrăgostim de ceea ce acea persoană ne-ar putea oferi. Ne îndrăgostim de cineva pentru că ne place, să zicem, eleganţa sa, aspectul fizic, inteligenţa, simţul umorului etc. Toate astea, însă, le vedem acţionând în folosul nostru, pentru că noi am fi, de fapt, principalii beneficiari. Sigur că, în momentul în care suntem satisfăcuţi de o relaţie, dăruim la rândul nostru, dar este un schimb, nimic altceva. Un simplu troc nu poate avea nici o legătură cu altruismul, dar, atât timp cât el este unul echitabil, lucrurile merg bine. În momentul în care, însă, acest echilibru se strică, iubirea se termină şi poate începe ura, mai ales atunci când se consideră că cel care a plecat a luat cu el ceva care aparţinea celuilalt şi fără de care cel din urmă resimte un puternic disconfort. Din acest moment, jocul

Team-building : ü   Este o formă de dezvoltare a echipei care a luat un avânt considerabil și în România mai ales începând cu anii 2000, ajungând să se dezvolte forme din ce în ce mai complexe de activități în cadrul unui team-building. ü   Are la bază  jocul  ca și formă de dezvoltare (o activitate structurată, cu reguli și scop, cu elemente distractive / ludice). Se pot organiza jocuri de la cele mai simple, până la foarte complexe (care pot dura zile) – cu scenarii și roluri, cu obiective și ținte de atins. De cele mai multe ori, aceste jocuri nu au subiect explicit organizațional (ex, paintball), însă, prin însăși natura lor, vor pune membrii unei echipe într-o situație de simulare destul de relevantă pentru modul cum reacționează oamenii. ü   Există situații când jocul efectiv este înlocuit cu  activități outdoor , pornind de la principiul că activitatea fizică, uneori extremă, este distractivă, te ajută poate să depășești anumite frici, îi pune pe oameni în modul „adrenali