Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

  Nu am avut modele de bărbați sănătoși emoțional. Nu am avut de la cine să învăț ce înseamnă să fiu un bărbat centrat, puternic interior, un bărbat în adevăratul sens al cuvântului. Am crescut cu modele de băieței răniți costumați în bărbați adevărați. Am preluat modele disfuncționale și măști de putere pe care le-am confundat cu masculinitate reală. Și le-am trăit și exprimat în viața mea și în lumea asta crezând că fac bine Acum mai mulți ani am scris într-o agendă de-a mea în care îmi notam obiective, visuri și planuri: “Vreau să fiu fiu iubit, apreciat și respectat ca și cum aș avea milioane de euro în cont și un BMW M5” Am fost sincer când am scris asta. Așa credeam. Eram convins că acelea sunt condițiile necesare pentru a fi iubit, respectat și apreciat. Asta am auzit, văzut și perceput eu din jur. Aproape nu îmi vine să cred că așa gândeam la acel moment. Dar îmi vine să cred. Știu și accept din ce în ce mai mult traseul pe care încă îl parcurg. Acum îmi dau seama că BMW-ul la

  Este o noțiune atrăgătoare: creierul, ca răspuns la o leziune sau la un deficit, deblochează potențiale neexploatate, se reconectează pentru a obține noi capacități și își auto-repartizează regiunile pentru a obține noi funcții. Această idee poate fi, de asemenea, legată de mitul larg răspândit, deși în mod inerent fals, conform căruia folosim doar 10 % din creierul nostru, sugerând că avem rezerve neuronale extinse pe care ne putem sprijini în caz de nevoie. Dar cât de exactă este această descriere a capacităților de reorganizare a creierului?, se întreabă cercetătorii. Suntem cu adevărat capabili să ne folosim de rezervele de potențial cerebral nefolosit în urma unei leziuni sau aceste povești captivante au dus la o înțelegere greșită a adevăratei naturi plastice a creierului? Într-o lucrare pe care am scris-o pentru revista eLife, am cercetat în miezul acestor întrebări, analizând studii clasice și reevaluând credințele de mult timp susținute despre reorganizarea corticală și neur

  Consumul exagerat de alcool poate provoca daune considerabile la nivel cerebral, chiar şi în cazul persoanelor care nu au ajuns să fie intoxicate sau să dezvolte, în mod evident, o dependenţă. Acum, analiza imagistică a creierului a demonstrat că abuzul de alcool, pe termen lung, poate schimba structura creierului: scade numărul de celule gri din zonele responsabile de învăţare, memorie, luare a deciziilor şi comportamentul social, şi distruge fibrele albe, care realizează conexiunea dintre cele două emisfere cerebrale. ”Pe măsură ce îmbătrânim, volumul substanţei cenuşii scade, la fel ca volumul substanţei albe. Dar la alcoolici, aceste zone se tulbură mai devreme şi mai rapid. Acest fenomen se aseamănă cu accelerarea procesului de îmbătrânire”, afirmă Edith Sullivan, profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford, care a studiat mai mulţi ani efectele alcolului. Abuzul de alcool pe termen lung, de asemenea, schimbă modul în care creierul reglementează e

  Cercetătorii au început studiile aprofundate privind somnul începând cu anii 1970. Până acum au fost identificate peste 100 de tulburări diferite de somn.   Pe lângă insomnie (care reprezintă cea mai frecventă tulburare a somnului), ce se manifestă prin dificultatea de a adormi şi de a dormi fără treziri dese, cele mai importante categorii de afecţiuni sunt hipersomnia şi parasomnia. Parasomniile sunt tulburări perturbatoare ale somnului care pot apărea în timpul trezirilor din somnul REM sau a trezirilor parțiale din somnul non-REM. Parasomniile includ coșmaruri, terori de noapte, somnambulism, treziri confuzive și multe altele. Coșmarurile Sunt evenimente care pot provoca sentimente de frică, teroare și/sau anxietate. De obicei, persoana care are un coșmar este trezită brusc din somnul REM și este capabilă să descrie conținutul detaliat al viselor. Revenirea la somn este, de obicei, dificilă. Coșmarurile pot fi cauzate de mai mulți factori, printre care anxietate, pierderea unei pe

  ▪︎ Glanda pineală este unul dintre cele mai mari secrete care ne-au fost ascunse. SECRETUL nu este că glanda există, secretul este FUNCȚIA sa. ▪︎ Glanda pineală este organul prin care VISĂM, care odată activat, prin ea creste intensitatea și calitatea INTUIȚIEI, crește capacitatea de a observa prezentul și de a vedea în perspectivă, eliberându-ne de temeri și frici. La nivel energetic este și organul care ne conectează la alte dimensiuni, ne permite să facem călătorii astrale și să dezvoltăm abilități psihice precum clarviziunea sau telepatia și chiar posibilitatea călătoriei în timp. În realitate, CONEXIUNEA DIVINĂ se află ÎN FIECARE dintre noi. "Ananasul" sau glanda pineală au mai multe SEMNIFICAȚII. ▪︎ Pentru religia catolică, înseamnă puterea lui Dumnezeu; pentru masonerie- viziunea ciclopilor; ▪︎ în tradiția egipteană este cunoscut ca ochiul lui Horus; de asemenea, în geometria sacră putem vedea că ochiul lui Horus corespunde exact cu toate stru

  Inceputul crizei In unele cazuri de epilepsie, pacientii stiu ca urmeaza o criza, au ceea ce se numea inainte „aura” (simptome ce prevestesc criza). De fapt, aceasta faza este debutul crize si poate consta intr-o anumita senzatie, gand sau comportament. Pacientul este constient in acest timp si realizeaza ceea ce se intampla in jur. Exemple de simptome la debutul unei crize epileptice: – Schimbari fizice: accelerarea pulsului arterial, transpiratii, vertij, senzatie de greata, senzatia de „gol in stomac” sau senzatie epigastrica ascendenta („ parca urca ceva din stomac in gat”), paloare, hiperemie (roseata) faciala etc – Modificari afective si ale dispozitiei, ganduri intruzive: senzatia de deja-vu (deja vazut), jamais-vu (niciodata vazut), senzatia de frica intensa, sentimente placute etc. – Modificari ale simturilor: scaderea vederii, vedere incetosata, halucinatii vizuale, olfactive sau auditive, durere de cap sau in alte zone ale corpului, furnicaturi, amorteli sau senzatia de so

  Ignorarea sau subestimarea importanței odihnei poate avea un impact negativ asupra sănătății noastre generale și a calității vieții. Fiecare tip de odihna aduce semnificație in viața noastră pentru o viața echilibrata, tor ce avem de făcut este sa acordăm atenția corespunzătoare. #Odihna fizică este vitală pentru recuperarea organismului și menținerea sănătății generale. În timpul somnului, corpul se repara, celulele se regenerează, iar sistemul imunitar se întărește. Odihna emoțională se referă la gestionarea stresului și a emoțiilor. Mintea noastră lucrează neîncetat, iar odihna mentală este esențială pentru a menține claritatea și concentrarea. Odihna creativă este o parte vitală a procesului de generare a ideilor și a inovației, inspirației. Odihna senzorială se referă la relaxarea și stimularea simțurilor noastre. Odihna spirituală, conectarea mai profundă cu sine. Gânduri inspirate! P.S. Acestea sunt câteva exemple de tipuri diferite de odihnă și relaxare (din propria e

  Factorul dominant în manifestarea sindromului hipocondriac (ipohondria) este teama de a fi purtătorul unei boli, însoțită de o anxietate constantă care rezultă din simțurile pacientului. În acest caz, pacientul poate avea cu ușurință simptome dureroase, în funcție de boala pe care și-o atribuie el însuși, asociate cu faptul că medicii nu detectează patologiile specifice în organele țintă. Prin urmare, pacientul consideră drept lipsă de onestitate atunci când medicul îi comunică faptul că nu suferă de respectiva patologie. Sindromul hipocondriac, definit ca o atenție exagerată asupra sănătății proprii, a fost menționat de către Hippocrates și a primit numele datorită medicului roman antic K. Galen, care credea că cauzele stării morbide sunt ascunse în regiunea hipocondrială. De la începutul secolului al XIX-lea, psihiatrii din Franța au concluzionat că sindromul astheno-hipocondriac nu este o boală a organelor, ci o tulburare mentală. În plus, de la începutul secolului XX, medicii int