Postări

Se afișează postări din septembrie, 2023

Stresul te poate epuiza și când ești amărât, dar și când ești fericit

  Una din cele mai populare și dezbătute teme la ora actuală este stresul şi modalitatea în care acesta ne afectează existenţa. Conform definiţiei, stresul (stress-ul) este un sindrom de adaptare la agresiunile mediului. Acest termen a fost introdus de către Hans Hugo Bruno Selye, care defineşte stresul ca ansamblul de reacţii al organismului uman faţă de acţiunea externă a unor agenţi cauzali (fizici, chimici, biologici şi psihici), constând în modificări morfo-funcţionale, cel mai adesea endocrine. Există două tipuri de stres (Selye): distress şi eustress. Distress-ul implică toate tipurile de stres (stresul obișnuit). Eustress-ul este o stare de stres special, care este validată prin anumite reacţii endocrine specifice. Se diferenţiază de distress prin: natura agenţilor stresori (eustress – stimuli plăcuţi ai ambianţei, trăirile plăcute ale individului), consecinţele acţiunii agenţilor stresori, care de cele mai multe ori sunt plăcute. În plus faţă de distress, eustress-ul implică ş

ÎMBRĂȚIȘAREA

  “Îmbrățișarea trebuie prescrisă de către medici , deoarece există o putere de vindecare încă necunoscută în puterea ei. Îmbrățișarea vindecă ura, resentimentele, curajul și neînțelegerile, îmbrățișarea vindecă oboseala și vindecă tristețea. Când ne îmbrățișăm eliberăm legături, pierdem în acel moment dureri, eliberăm suferințe și traume. Îmbrățișarea ne dă pace în suflet, când ne îmbrățișăm încetăm să fim defensivi și îi permitem celuilalt să se apropie de inima noastră, brațele se deschid și inimile se încolăcesc într-un mod unic, ca într-o melodie nesfârșită a iubirii. Ce înseamnă o îmbrățișare? Este un :”TE IUBESC”,”CÂT DE BINE CĂ EȘTI AICI”,”IARTĂ-MĂ”, „TE IERT”,”NE VEDEM CURÂND”,”CÂT DE MULT MI-AI LIPSIT”,” CE DOR MI-A FOST DE TINE!”...... Când ne îmbrățișăm suntem mai mult de doi, suntem familie, suntem accesibili, suntem vise posibile, suntem unitate, suntem suflete conectate. Și da, Îmbrățișarea ar trebui, să fie prescrisă de medici, pentru că întinerește sufletul și trupul

Tulburarea bipolară: simptome clare și tratament. Cum recunoști bipolaritatea.

  Tulburarea afectivă bipolară (TAB), cunoscută și sub numele de tulburare maniaco-depresivă, este o afecțiune mentală complexă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Tulburarea bipolară este o afecțiune mentală caracterizată prin fluctuații extreme ale stării de spirit, energiei și activității. Persoanele cu tulburare bipolară experimentează perioade de manie (episoade maniacale) și perioade de depresie (episoade depresive), care pot varia în intensitate și durată. Persoanele cu TAB experimentează schimbări extreme de dispoziție, de la episoade de mânie euforică și energie excesivă până la episoade de depresie profundă.  Aceste fluctuații emoționale pot avea un impact semnificativ asupra vieții individului și pot necesita o gestionare atentă și tratament adecvat. În ciuda stigmatului, de-a lungul istoriei, multe figuri celebre, inclusiv artiști, printre care se numără Kurt Cobain, liderul grupului muzical Nirvana sau Demi Lovato, au avut bipolaritate sau se presupune că

Dovedit științific: Cititul activează creierul mai mult decât munca sau jocurile video

  În timpul unui experiment realizat la Universitatea Stanford, aparatul RMN a urmărit fluxul sanguin din creierul subiecților, în timp ce aceștia citeau fragmente dintr-un roman de Jane Austen. Participanților li s-a cerut mai întâi să parcurgă pe îndelete un pasaj, așa cum ar face într-o librărie, iar apoi să citească mai atent, așa cum ar face în timp ce studiază pentru un examen. ”Rezultate preliminare surprinzătoare relevă o creștere dramatică și neașteptată a fluxului sanguin în regiuni ale creierului diferite de cele responsabile de „funcția executivă”, zone care ar fi în mod normal asociate cu acordarea unei atenții deosebite unei sarcini, cum e cititul”, a declarat Natalie Phillips, cercetătoarea care conduce proiectul. Creșterea fluxului sanguin în timpul lecturii făcute cu atenție sugerează că „a fi atent la textele literare necesită coordonarea mai multor funcții cognitive complexe”. Fluxul sanguin a crescut, de asemenea, în timpul lecturii de plăcere, în zone diferite ale