EFECTUL ZEIGARNIK
Bluma Zeigarnik, psiholog rus care și-a desfășurat activitatea la începutul secolului 20 și una dintre primele femei din Rusia care a urmat o facultate, a publicat în 1927 câteva studii importante despre creier. Cercetările ei au început într-un restaurant, analizând comportamentul ospătarilor în timp ce lua masa. Femeia a observat că, după ce terminau de mâncat și își achitau nota de plată, clienților le era foarte greu să le atragă din nou atenția ospătarilor. Deși majoritatea oamenilor ar presupune că ospătarii erau interesați doar de restul consumatorilor, adică de cei care nu plătiseră încă, Zeigarnik a analizat mai atent situația. A descoperit că ospătarii nu numai că nu le mai acordau atenție, dar nici nu mai știau ce comandaseră clienții care deja își achitaseră nota de plată. Deși își aminteau cu ușurință comenzile de la mesele la care încă serveau, cumva, creierul lor „a dat la o parte” comenzile încheiate. Zeigarnik a luat această observație din contextul restaurantelor ș