Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

  Gaslighting = tehnică de manipulare în care agresorul încearcă să facă victima să îndoiască propria percepție, memorie sau judecată. Să răspunzi eficient la gaslighting înseamnă să-ți validezi propria ta experiență, să recunoști manipularea și să nu o lași să aibă efectul dorit. EXEMPLE DE REPLICI ȘI RĂSPUNSURI CARE POT FI FOLOSITE ÎN ASTFEL DE SITUAȚII: Gaslighting: "Nu te-ai simțit chiar așa. Hai, că exagerezi." Răspuns: ”Nu gestionezi tu cum mă simt eu ca răspuns la maltratare.” Răspuns: "Sentimentele mele sunt OK și perfect acceptabile pentru mine." Gaslighting: "Nu ai înțeles corect. Nu așa s-a întâmplat / Nu asta ți-am spus." // ”NU am zis/făcut eu așa ceva!” Răspuns: "Sunt încrezător/încrezătoare în ceea ce am experimentat/trăit și am reținut." Gaslighting: "Ești prea sensibil(ă)!" Răspuns: "Reacția mea este una naturală și normală la un comportament agresiv." Răspuns: ”Nu sunt super sensibil(ă) și nu e nevoie să mă a

  Nu am avut modele de bărbați sănătoși emoțional. Nu am avut de la cine să învăț ce înseamnă să fiu un bărbat centrat, puternic interior, un bărbat în adevăratul sens al cuvântului. Am crescut cu modele de băieței răniți costumați în bărbați adevărați. Am preluat modele disfuncționale și măști de putere pe care le-am confundat cu masculinitate reală. Și le-am trăit și exprimat în viața mea și în lumea asta crezând că fac bine Acum mai mulți ani am scris într-o agendă de-a mea în care îmi notam obiective, visuri și planuri: “Vreau să fiu fiu iubit, apreciat și respectat ca și cum aș avea milioane de euro în cont și un BMW M5” Am fost sincer când am scris asta. Așa credeam. Eram convins că acelea sunt condițiile necesare pentru a fi iubit, respectat și apreciat. Asta am auzit, văzut și perceput eu din jur. Aproape nu îmi vine să cred că așa gândeam la acel moment. Dar îmi vine să cred. Știu și accept din ce în ce mai mult traseul pe care încă îl parcurg. Acum îmi dau seama că BMW-ul la

  Este o noțiune atrăgătoare: creierul, ca răspuns la o leziune sau la un deficit, deblochează potențiale neexploatate, se reconectează pentru a obține noi capacități și își auto-repartizează regiunile pentru a obține noi funcții. Această idee poate fi, de asemenea, legată de mitul larg răspândit, deși în mod inerent fals, conform căruia folosim doar 10 % din creierul nostru, sugerând că avem rezerve neuronale extinse pe care ne putem sprijini în caz de nevoie. Dar cât de exactă este această descriere a capacităților de reorganizare a creierului?, se întreabă cercetătorii. Suntem cu adevărat capabili să ne folosim de rezervele de potențial cerebral nefolosit în urma unei leziuni sau aceste povești captivante au dus la o înțelegere greșită a adevăratei naturi plastice a creierului? Într-o lucrare pe care am scris-o pentru revista eLife, am cercetat în miezul acestor întrebări, analizând studii clasice și reevaluând credințele de mult timp susținute despre reorganizarea corticală și neur

  Consumul exagerat de alcool poate provoca daune considerabile la nivel cerebral, chiar şi în cazul persoanelor care nu au ajuns să fie intoxicate sau să dezvolte, în mod evident, o dependenţă. Acum, analiza imagistică a creierului a demonstrat că abuzul de alcool, pe termen lung, poate schimba structura creierului: scade numărul de celule gri din zonele responsabile de învăţare, memorie, luare a deciziilor şi comportamentul social, şi distruge fibrele albe, care realizează conexiunea dintre cele două emisfere cerebrale. ”Pe măsură ce îmbătrânim, volumul substanţei cenuşii scade, la fel ca volumul substanţei albe. Dar la alcoolici, aceste zone se tulbură mai devreme şi mai rapid. Acest fenomen se aseamănă cu accelerarea procesului de îmbătrânire”, afirmă Edith Sullivan, profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford, care a studiat mai mulţi ani efectele alcolului. Abuzul de alcool pe termen lung, de asemenea, schimbă modul în care creierul reglementează e

  Cercetătorii au început studiile aprofundate privind somnul începând cu anii 1970. Până acum au fost identificate peste 100 de tulburări diferite de somn.   Pe lângă insomnie (care reprezintă cea mai frecventă tulburare a somnului), ce se manifestă prin dificultatea de a adormi şi de a dormi fără treziri dese, cele mai importante categorii de afecţiuni sunt hipersomnia şi parasomnia. Parasomniile sunt tulburări perturbatoare ale somnului care pot apărea în timpul trezirilor din somnul REM sau a trezirilor parțiale din somnul non-REM. Parasomniile includ coșmaruri, terori de noapte, somnambulism, treziri confuzive și multe altele. Coșmarurile Sunt evenimente care pot provoca sentimente de frică, teroare și/sau anxietate. De obicei, persoana care are un coșmar este trezită brusc din somnul REM și este capabilă să descrie conținutul detaliat al viselor. Revenirea la somn este, de obicei, dificilă. Coșmarurile pot fi cauzate de mai mulți factori, printre care anxietate, pierderea unei pe