Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

Reprezentant al psihologiei sociale, polonezul Milton Rokeach s-a făcut remarcat datorită studillor concentrate pe relația dintre dogmatism și valorile umane. Cartea sa, “The Open and the Closed Mind” (1960) vizează nevoia de a ști de ce unii oameni sunt rezistenți la schimbare. Un sistem de gândire închis e bazat pe încrederea în figurile autoritare sau a normelor sociale, fără a le contesta. Ace asta se datorează nevoii de a-și ameliora anxietatea și de a menține securitatea credințelor, cât și de a avea aprobare din partea celor care au același sistem de valori. În schimb, un individ cu o minte deschisă e capabil să evalueze informația și să acționeze în contextul situației. Astfel, în funcție de nivelul de dogmatism al unei persoane, s-au observat trăsături de personalitate diferite: oamenii cu o minte închisă sunt mai conservativi, metodici și rigizi, iar cei cu o minte deschisă sunt mai ambițioși, entuziaști și asertivi. În semn de recunoștință pentru contribuțiile s

Legenda urbană sugerează că patologia psihiatrică tinde să crească sau să se acutizeze în preajma sărbătorilor, inclusiv a Crăciunului. Experiența anilor de muncă în două servicii mari de psihiatrie arată, deși se vehiculează creșterea adresabilității pentru diverse patologii, cu totul altceva. Astfel, în ambele servicii de psihiatrie în luna decembrie se înregistrează cel mai mic număr de spitalizări și consultații. De asemenea, am constatat că și patologia este oarecum diferită, majoritatea spitalizărilor realizându-se pentru intoxicații acute din cauza abuzului de substanțe și mai ales intoxicațiile cu alcool. Pentru a expune o opinie obiectivă în ceea ce privește această problemă, am întreprins o căutare în literatura de specialitate a bazelor de date PsycINFO, PubMed și Web of Science, pentru a identifica studiile publicate legate de acest fenomen. Am folosit termenii de căutare „Crăciun”,  „sinucidere” , „depresie”, „tulburări psihice” și „co

Psihologul Mircea Miclea a vorbit la EBS Radio despre economia de tip ABBA, așa cum o numește el, dar și despre „perioada narcisismului”, pe care tocmai o traversăm Profesorul Mircea Miclea a atins, la EBS Radio, și alte subicte. Este vorba despre cum învățăm, ce este creativitatea, dar și despre informațiile pe care le luăm de pe internet. „Aș sugera oricui să se uite la sursa care comunică informație, să se uite cât de credibilă este sursa pentru că informația merită investită cu valoare în funcție de credibilitatea sursei. De exemplu, eu vă spun acuma informația că se va prăbuși cursul de schimb euro-leu. Dar cine sunt eu? Neica nimeni. Dar dacă va spune Mugur Isărescu exact aceeași propoziție, toți ne schimbăm bani. De ce? Propoziția este aceeași, dar sursa este diferită”, spune psihologul Mircea Miclea. El a vorbit și despre faptul că avem nevoie de experți, oamenii care au o bază mare de cunoștințe. Și cineva devine cu adevarat meseriaș după zece ani. „Eu nu aș sfătui

Un nou studiu realizat de către UC Berkeley’s Haas School of Business arată că achiziția de noi cunoștințe declanșează același sistem de recompensă care produce  dopamină și în cazul mâncării, recompenselor financiare și drogurilor. La fel ca și plăcerea produsă de alimentele nesănătoase pline de calorii goale, pentru creier, informația funcționează ca o recompensă. Nu contează dacă aceasta este folositoare sau nu, atât timp cât ne face să ne simțim bine. Cercetarea demonstrează pentru prima dată existența unui cod neuronal comun pentru informații și bani, astfel încât ne poate ajuta să răspundem la întrebări vizând consumul sau supraconsumul informațiilor. Aceasta își are fundamentul în studiile despre curiozitate și manifestarea ei la nivelul creierului. În timp ce economiștii văd curiozitatea ca pe o cale de a obține informații cu valoare de avantaj în luarea deciziilor, psihologii sunt de părere că aceasta este o motivație înnăscută care poate mobiliza spre acțiune. Pentru a

Tulburările de voință sau tulburările voliționale (disbuliile) au simptome psihiatrice comune. Aceste tulburări sunt clasificate în: modificări cantitative (tulburări predominante ale voinței pozitive, active) și modificări calitative (predominant ale voinței pasive, defensive). Între modificările cantitative, putem distinge 5 categorii: Hiperbulia  – reprezintă o creșterea a forței voliționale. Această modificare poate fi întâlnită în situații normale la oameni fermi, tenace, fiind o caracteristică temperamentală. Hiperbulia apare rar în situații patologice pentru că suferința psihică dezorganizează în general suportul motivațional. Un exemplu în acest sens se poate regăsi în toxicomanie, care se manifestă atât printr-o hiperbulie „defensivă”, cât și printr-o hiperbulie activă, dar cu scopuri negative. Poae fi întâlnită și în manifestările paranoide sub forma unei  hiperbulii active, pozitive.  În hipobulie  avem afectată precdominant voința activă, pozitivă, cu indecizie, ezitar

Într-o lume în care viitorul este aproape imposibil de anticipat și se estimează că 40% dintre ocupațiile actuale vor dispărea, familia și școala trebuie să formeze patru metacompetențe copiilor care, la rândul lor, vor produce ah-hoc competențe de care au nevoie pentru a fi adaptați la ceea ce îi așteaptă în viitor, a spus prof. univ. dr. Mircea Miclea, cercetător și manager general al Cognitrom, fost ministru al Educației. Redăm în continuare afirmațiile sale despre cele patru metacompetențe. DISCIPLINA / AUTODISCIPLINA ”Dacă ne uităm la studiile de specialitate, vedem că s-a comparat în ce măsură inteligența prezice reușita la final de colegiu, gen testele finale. Și s-a constatat că, între inteligență și reușita la final de colegiu, corelația este 0.32, dar între disciplina autoimpusă și reușita la final de colegiu, corelația este de 0.67. Adică este d e două ori mai importantă disciplina decât inteligența.  De la un nivel de inteligență mediu în sus nu inteligența este prin

Modificări aduse Sindromului de Stres Posttraumatic în DSM-5 Sindromul de Stres Posttraumatic cunoscut sub numele Posttraumatic Stress Disorder (PTSD), prezentat ca o tulburare de anxietate în DSM-IV-TR (Asociația Americană de Psihiatrie, 2000), este inclus într-un nou capitol în DSM-5. Sindromul de Stres Posttraumatic (PTSD) este una dintre condițiile psihiatrice care a suferit modificări în DSM-5 (2013). Noua versiune, DSM-5, a devenit publică în luna mai a anului 2013 în cadrul întâlnirii anuale a Asociației Americane de Psihiatrie (APA) în San Franciso, California. DSM-5 este o revizuire de 14 ani a DSM-IV (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale) publicat de APA. Mai multe informații despre activitatea  Asociației Americane de Psihiatrie Sindromul de Stres Posttraumatic sau  PTSD  este caracterizat în principal prin expunerea unui individ la un eveniment catastrofic, traumatic, care depăsește capacitatea acestuia de a face față situației traumatice. Se p

Cercetătorii au început studiile aprofundate privind somnul începând cu anii 1970. Până acum au fost identificate peste 100 de tulburări diferite de somn.   Pe lângă insomnie (care reprezintă cea mai frecventă tulburare a somnului), ce se manifestă prin dificultatea de a adormi şi de a dormi fără treziri dese, cele mai importante categorii de afecţiuni sunt hipersomnia şi parasomnia. Coșmarurile Sunt evenimente care pot provoca sentimente de frică, teroare și/sau anxietate. De obicei, persoana care are un coșmar este trezită brusc din somnul REM și este capabilă să descrie conținutul detaliat al viselor. Revenirea la somn este, de obicei, dificilă. Coșmarurile pot fi cauzate de mai mulți factori, printre care anxietate, pierderea unei persoane apropiate sau reacțiile secundare la un anumit medicament. O persoană care se confruntă cu pavor nocturn se trezește brusc din somn într-o stare de spaimă, dar este confuză și se află în imposibilitatea de a comunica. Aceste persoane nu ră

Personalitatea poate fi considerată o unitate stabilă şi individualizată a ansamblului conduitelor . Conform Asociaţiei Psihologilor Americani (APA, 2000), caracteristicile de personalitate sunt patternuri stabile de recunoaştere şi de înţelegere a mediului exterior şi a propriei persoane şi care se manifestă într-un larg context social şi individual. Potrivit modelului propus de Karl Leonhard, trăsăturile personalităţilor accentuate sunt următoarele: Firea demonstrativă –caracterizată printr-o tendinţă de autocompătimire, o capacitate anormală de refulare, o grabă în luarea deciziilor, o abilitate de a se transpune în modul de a gândi sau simţi al altcuiva, laudă de sine şi agreabilitate. Hipertrofierea acestor trăsături duce la o fire isterică. irea hiperexactă -contrariul firii demonstrative, este caracterizată de lipsa capacităţii de refulare, dificultăţi în luarea deciziilor, meticulozitate, o grijă excesivă, manifestată prin verificări repetate, un ataşament faţă de locul d

În articolul  Lipsa de iubire: pentru că nu sunt sau nu mă simt iubit/ă TREBUIE să fiu perfect/ă  vă aminteam de sindromul mesianic, o problemă psihologică ignorată de multe femei. Sindromul mesianic se manifestă printr-o nevoie acerbă de a salva pe cineva, în special această nevoie se manifestă în cadrul unei relații cu un bărbat. Femeile care  suferă  de acest sindrom vizează bărbați mai slabi decât ele sau care se confruntă cu vicii sau depresie, pe care ulterior îi transformă în adevărate proiecte pe care trebuie să le îndeplinească cu orice preț. Această manifestare, de a ajuta sau de a salva pe cineva, n-are nimic de-a face cu iubirea, bunătatea sufletului sau cu altruismul. Pentru a se simți utile, iubite și apreciate, pentru că este, probabil, unica formă cunoscută prin care ele își pot demonstra capacitatea de a iubi, recurg la această strategie pentru a obține atenția și afecțiunea unui bărbat. În esență, femeile care suferă de sindromul mesianic nici măcar nu realizează