Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

  Desenați împreună cu copiii voștri? Desenul nu este doar artă. Vârsta grafică arată progresul în dezvoltarea cognitivă, a coordonării ochi-mână, a schemei corporale și a funcțiilor executive la o persoană. În jurul vârstei de 2–3 ani, copilul trece de la simple mazgălituri la linii verticale, orizontale și primele cercuri. Între 4 și 5 ani, reușește să redea forme mai complexe (cruce, pătrat, X), ceea ce arată o mai bună coordonare vizual-motorie. Abia în jurul vârstei de 5 ani, copilul poate desena triunghiuri și forme cu mai multe laturi, ceea ce indică un nivel avansat de analiză vizuală și control motor fin. Este important de știut totuși că fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare. Întârzierile mici nu indică neapărat o problemă, dar diferențele mari față de medie pot fi semnal de urmărit și trebuie discutat cu un psihopedagog. Întrebarea este: cum arată acest traseu la copiii cu tulburări din spectrul autist? Pentru că vârsta grafică la copiii cu autism poate u...

  Trandafirul de Ierihon poate supraviețui 100 de ani fără apă, uscându-se complet și revenind la viață când primește umiditate. Această plantă biblică din deșerturile Orientului Mijlociu se transformă într-o bilă uscată care se rostogolește prin vânt până găsește apă. Trandafirul de Ierihon, cunoscut și sub numele de „planta învierii”, este una dintre cele mai enigmatice și fascinante plante ale deșertului, capabilă să sfideze legile obișnuite ale biologiei. Ceea ce o face unică este abilitatea ei incredibilă de a supraviețui în cele mai aspre condiții climatice, timp de decenii, aparent fără viață. Atunci când pământul devine arid, iar ploaia se lasă așteptată ani la rând, Trandafirul de Ierihon se închide treptat, frunzele și tulpinile se răsucesc spre interior, iar planta capătă forma unei bile cenușii, fragile, asemenea unei relicve uitate de timp. În acest stadiu, pare moartă, dar în interiorul ei se ascunde o rezervă tainică de viață, un cod biologic care așteaptă doar un se...

Fibroamele sunt cu siguranță un program feminin, parte a Arborelui genealogic, care apar doar la o femeie devalorizată pentru faptul că este femeie. Organul reproducător feminin este unul dintre cele mai importante pentru o femeie, deoarece concentrează în sine reprezentarea puterii sale de a se bucura, de a concepe, de a gesta. Este un organ care, dacă nu este în echilibru, manifestă un disconfort aproape insuportabil. Uterul în sine este un centru energetic important care primește și generează viață; simbolizează vatra, căminul, intimitatea și feminitatea. Când diagnosticul medical indică fibroame, prima întrebare care se pune este „de ce?”. Iar răspunsul nu este că avem o îngrijire intimă deficitară, ci merge mult mai departe. Vorbim despre emoții prost gestionate și moștenite. Emoții care alterează funcția celulară, care o hrănesc negativ, deteriorându-i structura. Energia uterului gestionează zilnic atitudinile, temerile, nesiguranțele și îndoielile legate de a fi femeie, de a fi ...

”Bărbatul alege în mod subconștient tocmai acea femeie de care are nevoie, cu care el va fi fericit la interior. Această alegere are loc în conformitate cu așa-numitul principiu al complementarității. Dacă un bărbat este zgârcit, acesta este atras către o femeie darnică, deoarece aceasta îi va vindeca sufletul. Dacă un bărbat este mândru, acesta va iubi o femeie care îl va umili. Dacă un bărbat este fricos, el va fi atras de femei curajoase. Este vorba despre faptul că atât iubirea, cât și prietenia reprezintă, într-o mare măsură, un schimb reciproc, un ajutor reciproc la nivel de suflet și de caracter, o învațătură reciprocă. Noi suntem prieteni cu acele persoane de la care putem să învățăm ceva. Dacă nu înveți nimic de la un prieten, dacă nu există niciun sacrificiu reciproc, ajutor reciproc atunci, în principiu, prietenia devine lipsită de sens. Dacă prietenul meu este mai inteligent decât mine, mai curajos, mai puternic, mai plin de succes, atunci eu sunt atras către el, acesta îm...

  De Jason Gray Am fost crescut într-o lume în care respectul nu era opțional, era linia de bază. Nu era ceva ce făceai atunci când îți doreai ceva. Nu era un truc ca să avansezi. Era un mod de viață. Am fost învățat să bat la ușă înainte să o deschid, pentru că acel spațiu aparținea altcuiva și nu puteai intra fără să ți se dea voie. Am fost învățat să salut când intram într-o încăpere, pentru că să recunoști oamenii din jurul tău este cea mai elementară formă de conectare umană. Am fost învățat să spun ”vă rog” și ”mulțumesc” nu pentru că vorbele sunt magice, ci pentru că arată recunoștință și smerenie. Am fost învățat să îi respect pe cei în vârstă, să ascult când vorbeau, să prețuiesc greutatea anilor lor, să învăț din experiența lor chiar dacă nu eram de acord cu fiecare cuvânt. Dacă cineva avea nevoie de un scaun pe care să stea, i-l ofeream pe al meu fără nicio ezitare. Spuneam ”da, domnule” și ”nu, domnule” nu pentru că eram supus, ci pentru că recunoșteam că formulele de a...

  Sistemul limfatic sau circulația limfatică a corpului – este acel sistem care se ocupă de eliminarea reziduurilor celulare (adică a tuturor deșeurilor pe care fiecare celulă din miliardele de celule ale corpului nostru le produce în activitate zilnică) – la exteriorul corpului – prin intermediul rinichilor. Circulația limfatică se desfășoară în paralel cu circulația Sângelui – sângele fiind fluidul (mai apos) care HRĂNEȘTE celulele, iar Limfa fiind fluidul (mai vâscos, mai grăsos) care ”CURĂȚĂ” celulele. Limfa din sistemul limfatic – este o adevărată ”CANALIZARE” a corpului nostru – prin care se elimină la exterior cantități uriașe de reziduuri acide și toxine, ce intră în corp. Toți știți ce este limfa, dacă v-ați stors un coș. Întâi iese puțin sânge – și apoi un lichid apos, clar uneori gălbui – aceea este LIMFA! Când sunteți ”răciți” – sistemul limfatic – care este și principalul sistem imunitar al corpului – produce în exces limfă – sub formă de MUCUS – care se elimină la ext...