Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

Fiecare copac emite un anumit tip de energie. Aceasta poate avea intensități diferite în funcție de orele zilei și de anotimp. În acest sens, copacii sunt împărțiți în două categorii: Copaci care furnizează energie organelor slăbite Aceștia au o acțiune de creștere a imunității organismului: de înlăturarea senzațiilor de durere din zona inimii și până la normalizarea circulației sangvine. Copaci care absorb energiile negative din corp Energiile emise de arbori nu sunt mereu aceleași. Copacii care-și pierd frunzele toamna, pierd din energie în acest anotimp, în proporție de 60-70%, pe când copacii veșnic verzi, au pierderi de energie în această perioadă de doar de 25%. Aceștia din urmă au rolul de a bloca energiile negative, dar ne pot provoca dureri și disconfort în timp ce ameliorează energiile vitale din corp. Stresul de ori ce fel, este ameliorat cu energia acestor copaci. Copaci energetici – cum se pot influența Chiar și copacii de specii diferite se pot influența energetic între e...

În psihologie, vinovăția este considerată o emoție moral-reglatorie – un semnal intern care ne avertizează că am încălcat un principiu personal sau social valoros. În forma ei sănătoasă, vinovăția susține relațiile și promovează repararea, dar în contexturi relaționale disfuncționale, devine un instrument de condiționare și control. Astfel, în loc să reflecte o greșeală reală, vinovăția ajunge să reflecte nevoia compulsivă de a fi „un om bun”, chiar și cu prețul propriei integrități. Cum se naște vinovăția condiționată? În copilărie, conștiința morală se formează prin relațiile semnificative. Dacă părinții oferă iubire necondiționat, copilul învață să-și regleze comportamentul din convingere interioară. Dar dacă iubirea este oferită doar când copilul este docil, cuminte sau „recunoscător”, acesta învață că este iubit doar dacă se sacrifică. Susan Forward, în cartea „Părinți toxici”, arată cum părinții pot manipula emoțional copilul, nu neapărat cu intenție distructivă, ci pentru că și ...

  În situații de stres, angoasă, tristețe sau anxietate, nu există un remediu natural mai bun decât mersul pentru a limpezi mintea. Mai multe studii afirmă că mersul în mijlocul naturii oferă frecvent beneficii mari pentru sănătatea fizică, emoțională și mentală. Acest lucru se datorează faptului că, acordându-ți timp să te plimbi într-un mediu natural, te îndepărtezi de sursa problemei. Reușind astfel să ameliorați durerea și să reduceți nivelul de stres acumulat în organism în timp ce vă reîncărcați cu energie nouă. În plus, mersul pe jos este considerat una dintre cele mai bune terapii pentru tratamentul depresiei și anxietății. Deoarece endorfinele sunt eliberate în timpul plimbării, adică hormonii responsabili de fericire și relaxare. O plimbare de cel puțin zece minute în parc, de-a lungul plajei sau printr-o pădure contribuie și ea la un sentiment mai mare de calm și liniște. Deoarece favorizează reducerea producției de cortizol, mai cunoscut sub numele de hormonul stresului...

În interiorul corpului tău, apa nu există în stare lichidă de bază. Formează o fază structurată. O formă vie, inteligentă, încărcată electric cunoscută sub numele de H3O2. Aceasta se numește apă din zona de excludere, sau apă EZ, și se comportă complet diferit față de apa lichidă standard. Profesorul Gerald Pollack, bioinginer și om de știință la Universitatea din Washington, a dovedit acest lucru în cercetările sale revoluționare. El a descoperit că apa de lângă suprafețele hidrofile (iubitoare de apă), cum ar fi căptușeala vaselor de sânge și a celulelor tale, se organizează într-o structură cristalină. Devine mai groasă, mai vâscoasă, încărcată negativ, și deține energie. Această apă construiește separarea încărcăturii. Acţionează ca o baterie. Stochează energie din lumina soarelui, căldură infraroșu și vibrații. Conduce fluxul. Alimentează procesele biologice. Există în plante, animale, şi cel mai important, în tine. Această descoperire rescrie regulile biologiei. Experimentele lui...

  1. Respirația diafragmatică (respirația abdominală) Cum se face: Inspiri lent pe nas (4 secunde), extinzând abdomenul, nu pieptul. Expiri lent pe gură (6–8 secunde), ca și cum ai sufla într-un pai. Ce face: Activează sistemul nervos parasimpatic (rest & digest), scade cortizolul și tensiunea arterială. Dovezi: Ma et al., 2017: respirația abdominală timp de 20 minute pe zi a redus semnificativ scorurile de anxietate la studenți. Critchley et al., 2015: îmbunătățește coerența cardiacă (heart rate variability – HRV), un marker pentru reglarea emoțională. 2. Respirația 4-7-8 (Dr. Andrew Weil) Cum se face: Inspiri pe nas 4 secunde Ții aerul 7 secunde Expiri pe gură 8 secunde (lent și complet) Ce face: Scade ritmul cardiac, liniștește cortexul prefrontal și amigdala. Dovezi: Yuen et al., 2021: respirația cu expirație prelungită îmbunătățește starea de calm și reduce activitatea simpatică. Reduce activitatea sistemului limbic implicat în anxietate. 3. Respirația box (square breathin...