Achiziția de noi cunoștințe declanșează același sistem de recompensă care produce dopamină și în cazul mâncării, recompenselor financiare și drogurilor.......

Un nou studiu realizat de către UC Berkeley’s Haas School of Business arată că achiziția de noi cunoștințe declanșează același sistem de recompensă care produce dopamină și în cazul mâncării, recompenselor financiare și drogurilor.
La fel ca și plăcerea produsă de alimentele nesănătoase pline de calorii goale, pentru creier, informația funcționează ca o recompensă. Nu contează dacă aceasta este folositoare sau nu, atât timp cât ne face să ne simțim bine.

Cercetarea demonstrează pentru prima dată existența unui cod neuronal comun pentru informații și bani, astfel încât ne poate ajuta să răspundem la întrebări vizând consumul sau supraconsumul informațiilor. Aceasta își are fundamentul în studiile despre curiozitate și manifestarea ei la nivelul creierului. În timp ce economiștii văd curiozitatea ca pe o cale de a obține informații cu valoare de avantaj în luarea deciziilor, psihologii sunt de părere că aceasta este o motivație înnăscută care poate mobiliza spre acțiune.

Pentru a înțelege neuroștiința din spatele curiozității, cercetătorii au scanat creierul participanților în timpul unui joc de noroc. Acestora li s-a prezentat o serie de loterii pentru care li s-a cerut să decidă cât sunt dispuși să plătească pentru a afla mai multe informații despre șansele de câștig. Unele informații erau mai valoroase determinând un câștig semnificativ, altele mai puțin valoroase, având o miză mai mică.

În mare parte, participanții au făcut alegeri raționale bazate pe valoarea economică a informației, însă această explicație nu stă în spatele tuturor alegerilor. Persoanele au manifestat o tendință de a supraevalua informația, în special în jocurile cu miză mare. Se pare că această miză a sporit curiozitatea pentru informații, chiar dacă acestea nu aduceau niciun increment asupra deciziei. Oamenii și-au dorit să afle informațiile nu pentru un beneficiu efectiv, ci datorită anticipării obținerii acestuia.

Cu alte cuvinte, anticiparea servește ca un mecanism de amplificare a unui rezultat benefic sau dezavantajos. Astfel, cu cât anticipez o recompensă mai mare, cu atât informația va fi mai valoroasă. Această cercetare nu se adresează direct supraconsumului de informații digitale, însă, faptul că informația declanșează același sistem de recompensă în creier poate fi o condiție pentru apariția ciclului adicției. Poate explica de ce o notificare că am fost etichetați într-o fotografie pare un stimul atât de tentant. Modul în care creierul răspunde la anticiparea unei recompense plăcute este un motiv important pentru care oamenii sunt atât de susceptibili clickbait-ului.