Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

  De la vrăjitoare la podcasturi... În 2013, un studiu al Colegiului Psihologilor din România spunea că ”Majoritatea românilor cu probleme psihologice apelează în continuare la vrăjitoare, vraci și bioenergeticieni”. Astăzi (la 10 ani de atunci), lucrurile au evoluat — DAR am observat un nou trend: oamenii ascultă podcasturi de psihologie în loc de a merge la terapie. Acum avem informație din belșug — inclusiv în pastile de 60sec pe Tik Tok, se știe. De-aș avea o foaie de-o sută pentru fiecare situație când oamenii au pus egal între psihoeducație și psihoterapie, v-aș da tuturor celor care citiți vorbele astea. I-am auzit — literalmente — pe oameni spunând: ”Eu mă vindec mai mult cu podcasturi, citesc cărți, mă uit pe bloguri…” sau ”Ce poate să îmi spună mie ăla, mai mult decât ce citesc eu pe net ?!”. Nu zic, e foarte bine și să te informezi. Doar că adeseori psihoeducația nu reprezintă nici 5% din procesul intim, complex, profund și personalizat al vindecării. România a fost p...

În ultimii ani, pe rețelele sociale au fost promovate o varietate de metode de a „tonifia“ nervul vag, pentru a preveni sau chiar trata probleme de sănătate fizică sau psihică. Dar cât de important este, de fapt, nervul vag și cum îl putem stimula? Ce este nervul vag Nervul vag este unul dintre cei 12 nervi cranieni și este responsabil pentru numeroase funcții ale organismului, inclusiv digestia, ritmul cardiac și respirația. Nervii cranieni sunt dispuși în perechi și ajută la conectarea creierului cu alte zone ale corpului, cum ar fi capul, gâtul și trunchiul. Unii transmit informații senzoriale, inclusiv detalii despre mirosuri, imagini, gusturi și sunete, către creier. Alții controlează funcțiile motorii, adică mișcarea diverșilor mușchi și funcția anumitor glande. În timp ce unii nervi cranieni au doar funcții senzoriale sau doar motorii, alții sunt dotați cu ambele funcții. Nervul vag face parte din această ultimă categorie. Nervii cranieni sunt clasificați în funcție de localizar...

  Una din cele mai populare și dezbătute teme la ora actuală este stresul şi modalitatea în care acesta ne afectează existenţa. Conform definiţiei, stresul (stress-ul) este un sindrom de adaptare la agresiunile mediului. Acest termen a fost introdus de către Hans Hugo Bruno Selye, care defineşte stresul ca ansamblul de reacţii al organismului uman faţă de acţiunea externă a unor agenţi cauzali (fizici, chimici, biologici şi psihici), constând în modificări morfo-funcţionale, cel mai adesea endocrine. Există două tipuri de stres (Selye): distress şi eustress. Distress-ul implică toate tipurile de stres (stresul obișnuit). Eustress-ul este o stare de stres special, care este validată prin anumite reacţii endocrine specifice. Se diferenţiază de distress prin: natura agenţilor stresori (eustress – stimuli plăcuţi ai ambianţei, trăirile plăcute ale individului), consecinţele acţiunii agenţilor stresori, care de cele mai multe ori sunt plăcute. În plus faţă de distress, eustress-ul impli...