FĂRĂ ÎNȚELEGERE, BOALA SE ÎNTOARCE.
„A murit de accident vascular cerebral. »
„A murit de cancer. »
„Diabetul l-a răpus. »
„Alzheimerul a ucis-o. »
„Avea HIV. »
„A murit de ulcer. »
„O infecție a răpus-o.”
„Tensiunea arterială era prea mare...”
Nu.
Oamenii mor din cauza stărilor mentale dizarmonice, capabile să ne perturbe armonia interioară și echilibrul hormonal.
Aceste stări mentale generează combinații hormonale specifice care produc emoții.
Iar când aceste emoții devin cronice, creează un teren propice în care sistemul imunitar nu mai poate să-și facă treaba.
Corpul nostru ascultă de creier.
Iar creierul, la rândul său, este o antenă: captează frecvențele undelor noastre mentale.
Acesta este motivul pentru care înțelegerea este esențială:
pentru că ne ajută să ne sincronizăm cu frecvențe mai consistente, mai aliniate cu adevărul corpului nostru.
Când găsim frecvența potrivită, nu ne îmbolnăvim.
Evităm chiar și anumite „accidente” care, în realitate, sunt adesea expresii ale inconștientului care acționează automat.
Pentru că, dacă am fi cu adevărat conștienți de gândurile noastre, de conflictele noastre interne, multe evenimente pe care le considerăm „inevitabile” nu s-ar întâmpla niciodată.
Acesta este motivul pentru care niciun medicament alopatic, adică din medicina convențională, nu poate vindeca cu adevărat.
Pentru că vindecarea nu vine din medicină.
Vine din înțelegere.
Medicamentele acoperă pata de umezeală de pe perete.
Dar nu repară crăpătura prin care intră apa.
Ascund simptomul, dar nu tratează cauza.
Fără înțelegere, boala revine.
Un exemplu simplu:
O leziune sportivă cauzată de o tehnică greșită.
Poți face fizioterapie de o mie de ori.
Dar dacă nu corectezi mișcarea greșită, leziunea va reveni.
Ce se întâmplă cu dependențele? Fumatul, drogurile, mâncarea compulsivă, pariurile?
Nu sunt ele rezultatul unor dezechilibre emoționale profunde?
„Totul este mental. Universul este mental.”
— El Kybalion
Deci, putem spune că murim din cauza ignoranței?
Ignoranță care provine din frică.
Ignoranță față de funcționarea globală a ființei noastre: fizică, mentală, emoțională, spirituală.
Și această ignoranță se manifestă în multe feluri:
resentiment
incapacitatea de a ierta
îngrijorarea continuă
anxietate
depresie
stres
reprimare
minciună
invidie
tristețe
frica de schimbare
mândrie
vanitate
lăcomie
singurătate trăită prost
și multe altele .......
O persoană ignorantă față de sine își irosește energia în propria ingeniozitate,
iar alții - mass-media, politica, publicitatea - profită de asta,
alimentând o conștiință fragilă și confuză.
Dimpotrivă, cel care are o înțelegere profundă a vieții, a relațiilor umane, a propriului corp,
trăiește mult mai rar aceste stări distructive.
Și sănătatea lui va fi, în consecință, mai stabilă.
Asta nu înseamnă că nu va cădea niciodată,
dar va ști cum să se ridice din nou.
Nu încerca să vindeci boala.
Ajută-i pe cei care suferă să înțeleagă.
Iar boala... Va dispărea de la sine.
„Dar copiii?”, poți întreba. „Cei mici care mor atât de tineri?”
Voi răspunde cu blândețe, folosind doar bunul simț:
Un copil mic nu poate avea grijă de sine.
El este conectat emoțional cu părinții săi într-un mod profund.
Dacă părinții trăiesc în stări emoționale disfuncționale, aceste vibrații se transmit - vizibil sau invizibil.
La fel ca laptele matern, emoțiile hrănesc și ele copilul.
Iar anumite boli ale copilăriei ar putea fi o reflectare a ignoranței emoționale a părinților.
Simțiți-vă liberi să acceptați sau să respingeți această idee.
Dar mai întâi... meditați asupra ei.
Nu am o diplomă în medicină.
Nu sunt om de știință.
Sunt pur și simplu un observator, al meu și al celorlalți.
Și dacă sunteți medic sau cercetător,
nu este nevoie să-mi răspundeți cu termeni tehnici.
Nu i-aș înțelege.
Și totuși, un pacient care nu vrea să se vindece... nu se va vindeca.
Comentarii
Trimiteți un comentariu