Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

În plin comunism, în anul 1981, ieşea de sub lumina tiparului o carte care a reuşit să uimească cititorii. Este vorba despre „Inteligenţa materiei”, în care Dumitru Constantin Dulcan, medic specialist in neurologie, pune în discuţie o problemă ce se încearcă a fi rezolvată încă din zorii civilizaţiei umane şi pare încă să nu fi primit un răspuns cert. Întrebarea fundamentală din carte se referă la disputa despre existenţa vieţii aparută întâmplător sau ca rezultat al unui plan bine organizat de o inteligenţă superioară ce formează chiar realitatea ultimă despre care Dulcan spune că este şi sursa realităţii noastre concrete. „În spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu!” Au existat voci care au considerat această carte demnă de premiul Nobel. Ascensiunea ei a fost curmată brusc de regimul comunist, speriat de ideile prea îndrăzneţe pe care le susţinea. A fost retrasă de la Premiul Academiei Române, care i s-a înmânat abia la a doua ediţie, în 1992. După mai bine de trei deceni

Oamenii sunt unici, irepetabili, formidabili. Sunt la fel și diferiți în același timp. Fragili şi puternici. Greu de înţeles, dar uşor de iubit. Cu trecut, prezent şi viitor. Un univers de trăiri. Paradoxal ei nu se întâlnesc întâmplător. Iar povestea fiecăruia diferă în funcţie de chipurile care au făcut parte din viaţă şi mai ales de alegerile făcute. Unii au poveşti memorabile, demne de a deveni nemuritoare în coperţile unei cărţi. Alţii impresionează prin durerile şi deziluziile care i-au făcut mai moi sau mai abrazivi. Stâncă de piatră sau păşune plină de flori de câmp. Unii se ruşinează sau îi buşeşte râsul de alegerile făcute cândva, ori cu neputinţele omeneşti, asumate sau nu. Împărţim visele sub acelaşi cer şi păşim pe acelaşi pământ. Suflet drag, crezi că înțelegi tristețea din zâmbetul fiecaruia, furia din spatele cuvintelor oricui și fericirea din spatele lacrimilor omului? Crezi. Dar nu e aşa. Fiecare om are taina lui. Vorbim și visăm frumos. Ne ataşăm de oameni