Postări

De ce nu ne percepem anatomic?

Creierul uman nu este programat să analizeze corpul altor persoane în detaliu anatomic în viața de zi cu zi. Percepția vizuală se concentrează pe identitatea, expresiile faciale, postura și mișcările corporale, care oferă informații relevante pentru comunicare, interacțiuni cotidiene și, în caz de pericol, supraviețuire, nu pe structura internă a corpului. De exemplu, observarea musculaturii, a organelor interne sau a osaturii detaliate ale celuilalt nu aduce beneficii sociale sau de adaptare, spre deosebire de recunoașterea expresiilor emoționale sau a agresivității potențiale. Cercetările din domeniul neuroștiințelor au demonstrat că creierul nostru funcționează în mod esențial ca un mecanism predictiv, generând constant așteptări referitoare la ceea ce urmează să se întâmple și să vedem, pe baza contextului, a experiențelor anterioare și a propriilor scheme de acțiune. Atunci când îl observăm pe celălalt, regiunile motorii și pre-motorii din creierul nostru (care conțin neuroni ogli...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Asta explica multe relatii inter-umane, indiferent de natura lor. Echilibrul se simte, la fel si dizarmonia interioara.

Imagine
  "Un partener evoluat ii ridică inconștient frecvența celuilalt. Să spunem că unul dintre parteneri este pe nivelul Acceptării (350) iar celălalt pe nivelul dorinței (125), când există un contact intre ei (nu neapărat de natură sexuală) primul iți coboară frecvența iar cel de-al doilea și-o ridică, totul in mod inconștient, adică se face o medie intre cei doi, și aceia va fi noua frecvență pe care vor activa amândoi cât timp vor sta împreună (acest lucru e universal valabil, nu doar pentru cei care formează un cuplu), așadar noua frecvență a celor doi va fi (350+125)/2= 237,5 adică vor fi amândoi pe frecvența Neutralități. Partea frumoasă (sau rea) de acum apare, că dacă stai mai mult cu cineva iți poți ridica frecvența (dacă tu ești cel cu frecvența mai mică), sau ți-o poți scădea dacă nu ești suficient de puternic și de stăpân pe tine (in cazul in care tu ești cel cu frecvență mai înaltă). Această schimbare de frecvență se simte imediat și se manifestă fizic printr-o stare de b...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Spatele tău vorbește: când durerea este mai mult decât o problemă musculară

Imagine
Adesea, avem tendința de a privi durerea de spate strict dintr-o perspectivă mecanică — o mișcare greșită, o postură incorectă sau efortul fizic. Totuși, corpul și mintea funcționează într-o strânsă conexiune. Perioadele prelungite de stres se pot manifesta direct în corp prin tensiune musculară acumulată, tulburări ale somnului, dureri de cap sau disconfort generalizat — legătură confirmată și de Organizația Mondială a Sănătății. Este important de menționat: nu există dovezi științifice care să asocieze o anumită emoție — precum vinovăția, furia sau frica — cu o zonă anatomică specifică a spatelui. Ilustrațiile de acest tip au o valoare pur simbolică sau metaforică, nu o semnificație medicală directă. Cauzele afecțiunilor musculo-scheletice sunt complexe și multifactoriale, iar durerea lombară rămâne una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global. Pentru o îngrijire autentică a coloanei vertebrale, soluția constă într-o abordare integrativă, axată pe: Mișcare adaptată ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

NUNTA OILOR – vechiul obicei de toamnă pe care puțini îl mai cunosc. De ce spuneau ciobanii că în septembrie „se face nunta” la stână?

Imagine
Demult, când viața satului românesc se măsura mai mult după mersul naturii decât după filele calendarului, luna septembrie avea un moment aparte în lumea păstorilor: „Nunta Oilor” sau „Nunta Berbecilor”. Nu era o nuntă cu mireasă, lăutari și mese întinse, așa cum ne-am putea imagina astăzi. Era numele dat unui moment important din viața turmelor: berbecii erau lăsați împreună cu oile pentru împerechere, astfel încât mieii să vină pe lume în perioada potrivită a primăverii. Toată vara, turmele urcaseră spre pășunile bogate. Ciobanii trăiseră luni întregi între munte și cer, dormiseră lângă stână, ascultaseră tălăngile în nopțile răcoroase și priviseră cum iarba verii hrănea oile. Dar septembrie schimba încet lumea. Diminețile deveneau mai reci. Ceața cobora peste văi. Iarba nu mai creștea cu aceeași putere, iar pădurile începeau să prindă primele fire de aramă și aur. Ciobanii știau că venise vremea pregătirilor pentru un nou ciclu al turmei. Atunci începea „Nunta Oilor”. În imaginaru...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cluster C - Tulburări de personalitate: Evitant, Dependent, Obsesiv- Compulsiv

Imagine
 
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Senzația de echilibru și menținerea echilibrului corpului

Imagine
  Menținerea echilibrului pare un proces simplu: stăm în picioare, mergem, ne întoarcem capul sau urcăm o scară fără să ne gândim prea mult la poziția corpului. În realitate, creierul primește permanent informații de la mai multe sisteme senzoriale și le combină pentru a determina unde se află corpul nostru în spațiu. Un rol esențial îl are sistemul vestibular, aflat în urechea internă. Acesta este alcătuit în principal din trei canale semicirculare și două structuri numite utriculă și saculă. Canalele semicirculare detectează în special rotațiile capului, în timp ce utricula și sacula oferă informații despre accelerația liniară și despre poziția capului în raport cu gravitația. Atunci când întoarcem capul, ne aplecăm sau ne ridicăm brusc, lichidul din interiorul canalelor semicirculare se deplasează și stimulează celule senzoriale specializate. Acestea transformă mișcarea în semnale nervoase, care ajung la creier. În acest fel, creierul poate afla dacă ne rotim, în ce direcție și ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Ce este fericirea??????

  „Fericirea nu este o cetate în care odată ajuns tragi zăvorul porților în urma ta. Ea este mai degrabă un drum de ascensiune continuă: urci, obosești, te odihnești, o iei de la capăt, dar știi că fiecare pas te apropie de lumină și de odihna aceea din vârf. Așadar fericirea este mai degrabă un parcurs decât o finalitate. Când ai ajuns în vârf bucuria parcursului nu mai există. Emoția fiecărui pas, mirabilele răsărituri, irizațiile de foc ale tuturor visurilor din copilărie, desenate într-un singur apus, toate acestea au trecut. Fericirea poate fi văzută asemenea unei scări care nu duce doar către sus, ci poate mai ales către înlăuntru: fiecare treaptă nu cucerește un alt peisaj, ci un alt nivel al adâncului inimii. Fericirea este ca un izvor ascuns în piatră. Nu țâșnește spectaculos, picură liniștit, aproape nevăzut. Cine se grăbește nu-l va vedea, numai cine se apleacă va descoperi apa aceea rece, curată, bună. Fericirea este felul în care știi să locuiești în viață. Nu ca într-...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe