Postări

Cinci trepte la începutul Postului Mare

Imagine
Postul Mare nu începe brusc, ci ca o urcare lină, pas cu pas, din zgomot spre liniște, din obișnuință spre conștiență. Nu este o schimbare doar de alimentație, ci o lucrare lăuntrică. Iată cinci trepte care ne pot ajuta să pășim cu folos în această perioadă sfântă: Trezirea conștiinței Prima treaptă este sinceritatea cu tine însuți. Să îndrăznești să vezi unde te-ai răcit, unde ai rănit, unde ai neglijat rugăciunea. Fără această lumină, postul rămâne doar formă. Cu ea, devine început de vindecare. Iertarea Nu poți urca mai departe dacă porți poveri vechi. Lăsatul Secului ne amintește că postul începe cu „Iartă-mă”. Iertarea nu este slăbiciune, ci eliberare. Ea deschide ușa harului. Înfrânarea Postul alimentar este o școală a voinței. Nu pentru a pedepsi trupul, ci pentru a-l așeza în armonie cu sufletul. Prin înfrânare, învățăm că nu suntem conduși de pofte, ci de alegere. Rugăciunea statornică Fără rugăciune, postul devine dietă. Rugăciunea este respirația Postului Mare. Ea nu trebuie...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Somnul bifazic

Imagine
  Standardul medical și social actual, care impune un somn neîntrerupt de șapte până la opt ore, este o anomalie istorică relativ recentă. O analiză a comportamentului uman pe durata a mii de ani, susținută de cercetări istorice și studii clinice, demonstrează că ritmul natural al speciei umane este, de fapt, unul segmentat, cunoscut sub denumirea de „somn bifazic”. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, noaptea nu era un interval continuu de inconștiență, ci era divizată în două acte distincte, separate de un intermezzo activ și conștient. Istoricul Roger Ekirch, profesor la Virginia Tech, a documentat acest fenomen în lucrarea sa monumentală „At Day’s Close: Night in Times Past”. După ce a analizat peste 500 de documente istorice – de la jurnale personale, rapoarte medicale și documente judecătorești, până la opere literare precum „Povestirile din Canterbury” sau scrierile lui Charles Dickens – Ekirch a descoperit referințe omniprezente la „primul somn” (first sleep sau dead sle...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

SĂRUTUL CELUI DE-AL TREILEA OCHI.

Imagine
Sărutul celui de-al treilea ochi este o experiență minunată și îi unește pe cei care îl practică. Poate fi practicat cu partenerul, părinții ,frații, fiii sau fiicele și prietenii. Trezește sentimente foarte profunde și vindecătoare în noi și este o metodă de vindecare a afecțiunilor spirituale de lungă durată. Sărutul între sprâncene,pe frunte , este o experiență plină de satisfacții. Atunci când este practicat cu dragoste, ajută la activarea glandelor pineală și pituitară. Acest lucru unifică cele două suflete în sufletul Creatorului, oferind persoanei un sentiment de dragoste și o trezire profundă. Îmbunătățește încrederea în sine. Crește stima de sine. Reduce efectele negative ale traumelor emoționale sau fizice. Reduce anxietatea și depresia. Îmbunătățește imaginea corporală. Îmbunătățește sănătatea emoțională. Îmbunătățește simțul de sine. Îmbunătățește capacitatea de a face față durerii și pierderii. Un sărut pe frunte vindecă sufletul. Al treilea ochi este situat între sprâncen...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Travaliul despărțirii (separării)

Imagine
  Despărțirea se trăiește ca un doliu. Chiar dacă omul este viu. Chiar dacă îl vezi mergând pe stradă. Chiar dacă respiră undeva, sub același cer. Pentru că nu moare trupul. Moare legătura. Moare obișnuința de a spune „noi”. Moare siguranța. Moare planul făcut în doi. Și rămâne un gol care nu se vede la radiografie, dar apasă pe piept mai tare decât orice boală. Despărțirea nu e doar o decizie. E o amputare sufletească. E șocul de a nu mai avea cui să trimiți primul mesaj. E liniștea care urlă în casă. E cana de cafea care rămâne singură pe masă. E patul care pare prea mare. E amintirea care vine fără să ceară voie. Și fiecare loc în care ați fost împreună devine un muzeu al unei iubiri care nu mai există. La fel ca în doliu, treci prin negare: „Poate se întoarce.” Apoi prin furie: „Cum a putut?” Apoi prin vină: „Poate e din cauza mea.” Apoi prin tristețe adâncă, care te stoarce de putere. Și, într-un târziu, prin acceptare. Dar acceptarea nu înseamnă că nu mai doare. Înseamnă doar...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Într-o familie, copilul are nevoie de două lucruri...climă emoțională și structură

Imagine
Mama este adesea CLIMA emoțională Ea creează atmosfera... siguranță, căldură, reglare Figura masculină este STRUCTURA Ea oferă stabilitate, limite, direcție... Dar cel mai important copilul nu învață din ce îi explicăm...NU Învață din energia pe care o trăiește zilnic... Dacă energia este calmă și stabilă, rădăcinile cresc SANATOS Dacă energia este haotică, rădăcinile devin FRAGILE Nu teoria modelează copilul. Atmosfera o face....
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Graurii și Murmurațiile....

Imagine
  Graurul este pasărea care creează acele spectacole aeriene hipnotizante numite „murmurații”, unde mii de indivizi zboară sincronizat ca un singur organism lichid. Acest comportament nu este un dans, ci o strategie defensivă împotriva șoimilor pelerini. Fiecare graur reacționează în milisecunde la mișcarea celor 6-7 vecini imediați, fără a exista un lider central, creând o confuzie vizuală care împiedică prădătorul să țintească o singură pasăre din mulțime. Fizicienii care au analizat aceste formațiuni au descoperit că modul în care se propagă informația prin stol este similar cu tranzițiile de fază din materia fizică, cum ar fi magnetizarea metalelor sau transformarea lichidului în gaz. Când o pasăre de la margine își schimbă direcția pentru a evita un pericol, această manevră se transmite prin grup cu o viteză constantă, generând acele valuri ondulatorii spectaculoase. Sistemul este într-o stare de „criticitate”, fiind gata să reacționeze instantaneu la orice perturbare externă....
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Femei&Bărbați

Imagine
  Femeile simt emoțiile diferit de bărbați nu pentru că sunt „mai slabe”, ci pentru că au o autostradă neuronală mai performantă. Corpul calos, acea punte de fibre nervoase care leagă emisfera dreaptă (emoțională) de cea stângă (logică și verbală), este mai gros la femei. Asta înseamnă că o femeie poate procesa, analiza și verbaliza o emoție mult mai rapid și mai complex decât un bărbat, al cărui creier tinde să compartimenteze sentimentele separat de logică, având nevoie de mai mult timp pentru a „traduce” ce simte în cuvinte. Această structură anatomică, corpul calos, este formată din peste 200 de milioane de fibre axonale care facilitează comunicarea inter-emisferică. Densitatea mai mare a acestor conexiuni în creierul feminin permite un flux de informații bidirecțional și constant. În timp ce o emisferă procesează datele concrete ale unei situații, cealaltă evaluează impactul afectiv, iar sinteza acestor două procese se realizează aproape instantaneu, oferind o perspectivă inte...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe