Psihologia creștină

 Cererea de psihoterapie ține pasul cu oferta și, uneori, există sentimentul neplăcut că oferta ar putea crea cererea… Psihoterapia este singura formă de tratament care, cel puțin într-o oarecare măsură, pare să creeze boala pe care o tratează.

Psihoterapia, în diferitele sale forme, este căutată frenetic de către cei îngrijorați, care caută o soluție psihologică pentru o anxietate internă ce adesea nu are o justificare externă reală. Miliarde de oameni merg la terapeuți pentru o varietate tot mai mare de disconforturi care reprezintă doar o formă sau alta de anxietate. Unii chiar apelează la consiliere psihologică pentru că suspectează că trebuie să existe mai mult în viață decât ceea ce experimentează în prezent.

Frank concluzionează:

Prea mulți oameni astăzi au prea mulți bani și nu au suficiente lucruri de făcut și apelează la psihoterapie pentru a combate plictiseala rezultată… Astăzi, o mulțime de persoane apelează la psihoterapie pentru disconforturi pe care o societate mai puțin bogată le-ar considera banale.

La rândul lor, furnizorii de servicii psihologice sunt dornici să se ocupe de aceste disconforturi. Potrivit grupului de cercetare Ralph Nader, „Un număr îngrijorător de mare de profesioniști în sănătate mintală adoptă poziția că toți cei care intră în cabinetele lor au nevoie de terapie, adesea terapie pe termen lung, care se întinde adesea pe câțiva ani, până la mii de dolari.”

Frank notează: „Literatura noastră psihoterapeutică a conținut foarte puțin despre puterea răscumpărătoare a suferinței, acceptarea propriei soarte în viață, evlavia filială, respectarea tradiției, autocontrolul și moderația.”

Leo Rosten spune:

Chiar acum 30 de ani, nimeni nu-ți punea la îndoială dreptul de a fi nefericit. Fericirea era considerată o

binecuvântare, nu o garanție. Ți-a fost permis să suferi durere, să intri în stări de spirit neplăcute sau să cauți singurătatea fără a fi analizat, interpretat și discutat.

George Albee, fost președinte al Asociației Americane de Psihologie, spune:

Vechile surse convenționale de explicare a misterelor existenței umane, cum ar fi religia și știința, nu mai sunt de mare folos pentru mulți oameni. Așadar, oamenii s-au orientat în mare măsură către psihologie ca domeniu care încearcă să răspundă la întrebări despre sensul vieții.

Alan Stone observă:

Psihologizarea publicului american a creat o piață în expansiune… Ca urmare a psihologizării publicului american, persoanele care au probleme conjugale, probleme sexuale, probleme cu copiii lor, care au „disconfort” psihologic caută din ce în ce mai mult ajutor psihologic. Este o piață în expansiune infinită.

Extras din captolul 1 al cărții „Sfârșitul „psihologiei creștine„” de Martin & Deidre Bobgan, EastGate Publishers, 1997