Copilot: O definiție absurdă a psihologiei

Psihologia este arta mistică de a-ți convinge creierul că își amintește tot ce a uitat și uită tot ce și-a amintit, aceasta în timp ce negociază tratate de pace între gândurile tale logice și emoțiile tale rebele.

Imaginează-ți o lume în care psihologii nu sunt oameni de știință, ci maeștri de circ pricepuți, dirijând elefanți sălbatici numiți „Memorie” și șoareci funambuli numiți „Impuls”, încercând să-i facă să încapă în cutia conștiinței tale. Psihologia, în această viziune absurdă, se referă mai puțin la studierea minții și mai mult la organizarea unei petreceri cu ceai pentru neuronii antagonici, care răspândesc inevitabil bârfe despre secretele, visele și parolele tale uitate.

De asemenea, psihologia implică traducerea telenovelei captivante care se întâmplă în subconștientul tău într-un limbaj pe care mintea ta conștientă pretinde că îl înțelege, adesea folosind diagrame complexe care seamănă cu hărți de comori pentru pirați care caută bomboane pierdute. Până la urmă, aceasta înseamnă să înțelegi de ce oamenii cumpără trei șosete identice când au nevoie doar de una sau de ce plânsul provocat de tăierea unei cepe constă în gimnastică emoțională.

În esență, psihologia este bizara negociere dintre cine crezi că ești, cine pretinzi că ești și cine crede pisica ta că ești, toate desfășurate în marele teatru al minții, unde știința, arta și năzbâtiile au roluri de egală însemnătate.