Cinci trepte la începutul Postului Mare
Postul Mare nu începe brusc, ci ca o urcare lină, pas cu pas, din zgomot spre liniște, din obișnuință spre conștiență. Nu este o schimbare doar de alimentație, ci o lucrare lăuntrică. Iată cinci trepte care ne pot ajuta să pășim cu folos în această perioadă sfântă:
Trezirea conștiinței
Prima treaptă este sinceritatea cu tine însuți. Să îndrăznești să vezi unde te-ai răcit, unde ai rănit, unde ai neglijat rugăciunea. Fără această lumină, postul rămâne doar formă. Cu ea, devine început de vindecare.
Iertarea
Nu poți urca mai departe dacă porți poveri vechi. Lăsatul Secului ne amintește că postul începe cu „Iartă-mă”. Iertarea nu este slăbiciune, ci eliberare. Ea deschide ușa harului.
Înfrânarea
Postul alimentar este o școală a voinței. Nu pentru a pedepsi trupul, ci pentru a-l așeza în armonie cu sufletul. Prin înfrânare, învățăm că nu suntem conduși de pofte, ci de alegere.
Rugăciunea statornică
Fără rugăciune, postul devine dietă. Rugăciunea este respirația Postului Mare. Ea nu trebuie să fie complicată, ci sinceră și constantă: dimineața, seara, în drum, în tăcere.
Milostenia
Ultima treaptă ne scoate din noi înșine. Postul adevărat înseamnă să vezi nevoia celuilalt. Un cuvânt bun, un ajutor discret, o inimă deschisă – acestea sunt roadele nevoinței.
Comentarii
Trimiteți un comentariu