Abilități ale creierului care demonstrează că suntem capabili de orice

 Creierul uman este uimitor. Are capacitatea de a se transforma, de a ne ajuta sa ne îndeplinim orice vis și de a ne face capabili de orice performanță. Pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple, trebuie doar să înțelegem principiile după care funcționează creierul.

Domeniul neurologiei este încă în faza incipientă, dar el rapid avansează, transformând “curiozităţile” despre creier de ieri în “mituri” de azi. Experţii unanim recunosc că la moment cea mai mare parte a informației despre modul de funcționare a creierului uman rămâne încă un mister.

Creierul nostru nu se odihnește niciodată – chiar și în timpul somnului, creierul lucrează. De fapt, în timp ce dormim, activitatea creierului este mai intensă decât în timpul zilei.

Cercetători din Cambridge şi Paris au supus mai multi voluntari unui test lingvistic şi au constatat că aceștia au continuat să răspundă corect şi în timp ce dormeau. Creierul uman este capabil să execute sarcini şi în timpul somnului, mai ales dacă sarcina este automată, arată studiul.

Folosind electroencefalograme, experţii au înregistrat activitatea cerebrală a participanților la studiu în timp ce aceștia erau rugați să clasifice un cuvânt rostit drept definind un animal sau un obiect, prin apăsarea unui buton.

Butonul din mâna dreaptă era pentru animale, cel din stânga pentru obiecte. Metoda a permis cercetătorilor să urmărească răspunsurile şi să cartografieze fiecare categorie lingvistică în raport cu o anumită activitate a creierului.

Voluntarii au fost aşezaţi pe un pat, întinşi, într-o cameră întunecată şi cu ochii închişi şi au continuat procesul de clasificare a cuvintelor auzite, în timp ce aţipeau.

În momentul în care adormeau, o nouă listă de cuvinte a fost folosită în cadrul testului, pentru ca experţii să se asigure că creierul trebuia să determine înţelesul fiecărui cuvânt, înainte de a-l clasifica folosind butoanele.

Activitatea cerebrală a voluntarilor a arătat că aceştia au continuat să răspundă corect, deşi procesul avea loc mult mai lent, spun cercetătorii. Voluntarii erau inconştienţi şi nemişcaţi.

Creierul nu percepe diferența dintre realitate și imaginație – creierul reacționează deci la orice gând pe care îl avem, neavând capacitatea de a face diferența dintre real și imaginar. De aceea persoanele pozitive se simt mai fericite, iar cele pesimiste sunt mai nefericite si tot din această cauză pastilele de tip placebo sunt eficiente.

Munca de natură intelectuală nu obosește creierul – senzația de oboseală mentală apare din cauza emoțiilor noastre pentru că, în esență, munca intelectuală nu obosește creierul.

Compoziția sângelui care irigă creierul nu suferă nicio schimbare în urma unei munci intelectuale intense, spre deosebire de sângele din venele unei persoane care a prestat o muncă fizică, a cărui chimie suferă schimbări considerabile.

De cele mai multe ori, creierul funcționează pe “mod automat” – majoritatea gândurilor de astăzi sunt gânduri de ieri. De aceea este atât e dificil pentru pesimiști să își schimbe tiparul de gândire. Pentru a reuși, aceste persoane trebuie să își “curețe” gândurile și să reacționeze, la început în mod impus, într-o manieră pozitivă.

Vedem lucrurile pe care le gândim – așadar, orice gând devine o experiență de viață. Spre exemplu, dacă visezi să pleci într-o vacanță într-o anumită destinație, incepi brusc să vezi acea destinație peste tot: la televizor, în reviste, în fotografiile postate pe Facebook de prieteni. Dacă vrei să schimbi lumea din jurul tău, schimbă-ți mai întâi gândurile.

Creierul are nevoie să fie antrenat, exact ca și mușchii – antrenamentele de care are nevoie creierul sunt cititul, sportul în aer liber, alimentația sănătoasă, călătoriile în locuri noi, dansul și jocurile care îți pun mintea la treabă precum integramele și sudoku.

Creierul nostru este 73% constituit din apă. E suficientă o deshidratare de doar 2% pentru ca el să vă afecteze atenția, memoria şi alte abilitați cognitive.

25% din colesterolul organismului se află în creier. Colesterolul este parte integrantă a fiecărei celule ale creierului. Fără o cantitate adecvată de colesterol celulele creierul mor.

Creierul are nevoie de o pauză din când în când – pentru a nu fi copleșiți de miile de gânduri negative, avem nevoie să ne deconectăm din când în când de la ceea ce se întâmplă în jur pentru a oferi o pauză și sistemului imunitar. Odihna activă este cea mai folositoare metodă de relaxare atât pentru minte, cât și pentru trup. Meditația este o metodă ideală de a oferi creierului o pauză.

Creierul lui Albert Einstein a cântărit 1 320 de grame, cu 10% mai puţin decât media de 1 400 de grame. Cu toate acestea, densitatea neuronilor din creierul lui a fost mai mare decât media.

Informaţiile creierului se deplasează în orice direcţie cu viteze care pot oscila de la una mică de 1.6 km/h, până la una impresionantă de 431.3 km/h. Mai rapid decât maşinile de cursă Formula 1, care ating o viteză maximă de 386 km/h.

Uitarea este bună întrucât menține flexibilitatea sistemului nervos – pentru a stoca amintiri noi, creierul are nevoie să scape de unele vechi. Nu avem posibilitatea de a selecta amintirile pe care vrem să le păstrăm și pe cele la care renunțăm, însă informațiile folosite cel mai des sunt ținute minte.

Creierul este insensibil la durere – creierul reacționează la durere, însă nu o simte pentru că nu are receptori de durere.

Materia cenuşie a creierului este compusă din neuroni, care adună şi transmit semnalele, iar materia albă este formată din dendrite şi axoni, o reţea prin prin intermediul căreia neuronii transmit semnalele lor.

Creierul poate fi modelat după bunul plac – orice activitate determină crearea unor noi conexiuni neuronale.

Dacă suntem de părere că nu suntem capabili să obținem o promovare, această idee nu va face altceva decât să se întipărească în conștiința de sine de-a lungul timpului. Dacă însă folosim fraze precum “Voi reuși” sau “Pot face asta”, creierul îți va oferi soluții pentru a reuși”.