Cât (de mult) bine ne face recunoștința?



Enorm. Enorm de mult bine. Și nu este vorba despre recunoștința altora pentru noi, ci despre recunoștința noastră pentru ceea ce ni se întâmplă benefic în viața de zi cu zi.

În psihologia pozitivă, conceperea recunoștinței este foarte cuprinzătoare: definim recunoștința ca aprecierea conștientă a oricărui aspect pozitiv, oricât de neînsemnat, al experienței noastre de viață.
Emoția aceasta reprezintă una dintre cele mai ușoare modalități de a ne schimba starea de spirit și setul mental. Ea este strâns legată de starea noastră de bine. Efectele pozitive ale trăirii și ale exprimării recunoștinței sunt nesfârșite.
Fără recunoștință, ne concentrăm asupra neajunsurilor din viață - de fapt, ele devin adesea tot ceea ce putem vedea. Recunoștința ne oferă o perspectivă mai generoasă și mai optimistă: s-ar putea să continuăm să percepem imperfecțiunile, dar recunoaștem și binecuvântările care le înconjoară.
Multe tipuri de exerciții ne pot ajuta să cultivăm un sentiment mai puternic de recunoștință. Cel mai simplu și mai frecvent recomandat este jurnalul recunoștinței, care presupune să notăm în fiecare zi două-trei lucruri, evenimente sau comportamente ale altora pentru care suntem recunoscători. Într-un studiu, subiecții care au consemnat în scris „trei lucruri bune” zi de zi timp de o lună au raportat o scădere a depresiei și a epuizării emoționale.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Dacă nu ne ocupăm noi de propria fericire, nimeni nu o va face - Interviu cu prof. doctor Aurora Szentágotai-Tătar

  Cum putem trăi vieți frumoase și cu sens? Ce putem face pentru a fi (mai) fericiți și împliniți? Dincolo de citatele înălțătoare despre gândirea pozitivă cu care ne impresionăm prietenii din viața virtuală în timp ce ne scufundăm în abisul emoțional al vieții reale, avem un întreg domeniu al psihologiei pozitive la dispoziție. Mii de studii și cărți care se ocupă de fericire, publicate în ultimii 20 de ani, ne dau răspunsurile de care avem mai multă nevoie ca niciodată în această perioadă în care stresul, singurătatea, anxietatea, depresia și adicțiile sunt doar câțiva dintre nemiloșii monștri care ne bântuie.  Eu am trișat puțin și-am luat-o pe scurtătură în căutările mele, profitând de experiența intervievatei din această lună: profesor universitar doctor  Aurora Szentágotai-Tătar , de la  departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie , Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, cu care am vorbit despre p...
Citiți mai multe

COMPEDIU. Chirurgia eterică și taierea cordoanelor. Simptome. Exemple. Sugestii. Invocări.

Relațiile strânse pe care le aveți pot crea adesea o conexiune energetică între dvs și cealaltă persoană, fie că este o rudă, părinte, fostul soț sau iubit, copil, prieten apropiat sau coleg de muncă, terapeut, pacient, șeful, profesorul, soțul sau actualul partener. Există o conexiune energetică de la suflet la suflet, care este creată la începutul fiecărei relații. Asta înseamnă că aveți o conexiune de-a lungul vieții pentru fiecare persoană cu care aveți o conexiune emoțională puternică. Aceste conexiuni energetice nu se termină când se termină o relație sau atunci când cineva moare. Cu alte cuvinte, pot exista cordoane eterice din alte vieți atașate de noi, de la toate sufletele pe care le-am cunoscut. Aceste conexiuni nu mai servesc, și, de fapt, pot fi un exod energic, fără să știți. Sunt multe persoane care au în medie 4000 la 5000 de corzi eterice atașate. Aceste conexiuni sunt cunoscute sub numele de corzi eterice, stringuri, legături de energie, (sunt ca niște tuburi, ...
Citiți mai multe

Trăsături de personalitate accentuate dupa Karl Leonhard

       Personalitatea poate fi considerată o unitate stabilă şi individualizată a ansamblului conduitelor. Conform Asociaţiei Psihologilor Americani (APA, 2000), caracteristicile de personalitate sunt patternuri stabile de recunoaştere şi de înţelegere a mediului exterior şi a propriei persoane şi care se manifestă într-un larg context social şi individual.      Deşi pe parcursul timpului s-au conturat abordări variate ale acestui concept, există trei elemente comune ale acestora. Și anume: faptul că fiecare dintre noi are o personalitate unică, faptul că personalităţile sunt compuse dintr-o mulţime de caracteristici diferite şi, în al treilea rând, faptul că aceste caracteristici rămân stabile o perioadă lungă de timp. Conceptul de personalitate accentuată a fost introdus pentru prima dată de către neuropsihiatrul Karl Leonhard. Acesta defineşte personalitatea accentuată ca o serie de însuşiri speciale sau trăsături a căror intensitate depăşeşte med...
Citiți mai multe