Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, despre atacurile de panică.

Atacurile de panica reprezinta o afectiune din ce in ce mai raspandita atat in randul femeilor cat si al barbatilor, de orice varsta, dar mai ales in cazul persoanelor tinere.

Persoanele cu tulburari de panica trebuie sa devina constiente de faptul ca gandurile lor pot declansa reactii fizice, iar rezultatul ar putea fi atacul de panica.

Ronald C. Kessler de la Harvard Medical School, Boston raporteaza in 2006 intr-un articol publicat in ARCH GEN PSYCHIATRY o incidenta de 22,7 % in populatia generala pentru atacurile de panica in absenta unei alte patologii. Alti autori sustin ca la fiecare 10 ani de viata pentru un adult exista o sansa de 30 % de a suferi un atac de panica. Cauzele atacurilor de panica nu se pot specifica cu exactitate pentru ca e vorba de un spectru larg de factori: sensibilitati emotionale si factori stresori, probleme biologice netratate, folosirea de stimulante (medicamente, alcool, droguri). Dar, oricat de complexe ar fi cauzele, afectiunea se trateaza cu succes si pacientul se poate recupera 100%.

Este posibil sa fie vorba de anumite vulnerabilitati care se manifesta in fiecare etapa a vietilor noastre, dar nenumaratele studii facute asupra persoanelor cu atacuri de panica nu au putut dovedi acest lucru cu siguranta. Exista manifestari ale panicii care seamana foarte mult cu problemele cardiace. Pacientul are un ritm cardiac accelerat, transpira, este epuizat si nervos, cuprins de frica. Atunci cand atacul de panica este recurent se asociaza cu anumite gesturi repetitive.

Daca sunt identificate corect ele pot fi de ajutor atat pacientului cat si medicului sau terapeutului care incearca sa-l ajute sa se recupereze intr-un timp cat mai scurt. KC Soh si C Lee de la Institute of Mental Health, Singapore, atrag atentia intr-un articol publicat in 2017 ca exista o corelatie intre atacul de panică sindromul coronarian acut, atacul de panica reprezentand mai mult decât un diagnostic de excludere. Spre deosebire de sindromul coronarian acut care este un eveniment brutal si necunoscut ca simptomatologie bolnavului, in cazul atacului de panica la un pacient care a mai experimentat un astfel de eveniment, putem vorbi de „o aura”, pacientul avand capacitatea de a prevedea instalarea atacului de panică.

Pentru a trata cu succes atacul de panica presupune sa intelegi cat mai bine care sunt cauzele specifice fiecarui pacient. Daca sunt cauze biologice atunci trebuie tratate medicamentos pana la remediere. Daca sunt cauze comportamentale trebuie remediate prin terapie. Adesea e vorba de un complex de cauze: probleme biologice netratate sau necunoscute, modele exagerate de comportament si dependente de substante stimulante. Atacul de panica vine uneori „la pachet” cu situatii complexe si variate. Bolnavul poate trece prin traume diverse in urma carora ramane cu sensibilitati si sechele. Poate fi nevoit sa intrerupa o anumita medicatie si din cauza unor dezechilibre chimice din organism sa aiba reactii similare atacului de panica. Adictiile de substante stimulante pot sa duca si ele la forme perturbatoare de atac de panica.

Consumul de alcool, cofeina,cofeina combinata cu nicotina, droguri complica recuperarea din starea de panica. Pentru astfel de situatii tratamentul este unul care include in egala masura psihoterapia si medicatia specifica fiecarei persoane in parte, dupa o atenta evaluare a medicului psihiatru in colaborare cu psihologul clinician. Cel mai bun mod de a opri atacurile de panica este de a invata cum sa va gestionati anxietatea, astfel ca, atunci cand observati simptomele precoce, sa va puteti calma mintea si corpul pana cand manfestarile se estompeaza.

Oamenii care experimenteaza atacuri de panica trebuie sa invete cum sa faca fata acestor stari. In timp ce medicamentele pot fi eficiente, terapia cognitiv-comportamentala este una dintre cele mai bune tehnici pentru mentinerea sub control a atacurilor de panica. Aceasta implica recunoasterea faptului ca procesul de aparitie a atacurilor de panica este alimentat de gandirea negativa.

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru