Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

Majoritatea oamenilor nu își dau seama ce face de fapt stresul: - Îți sfâșie fascia, prăbușind postura și fluxul respirator - Îți acidifică sângele, ceea ce scade oxigenul și claritatea - îți blochează nervul vag în modul simpatic (luptă/fugă) - îți decolează câmpul electric, slăbindu-ți semnalul - îți scurtcircuitează releul memoriei, creând "ceață" - îți contractă aura, invitând la mai multă distorsiune Stresul îți îndoaie literalmente percepția timpului, îți micșorează posibilitățile și distorsionează semnalele pe care le primesc celulele tale. Trăiești mai degrabă în reacție nu în rezonanță. Dar iată stratul mai profund: Stresul este un semnal nerezolvat. Este o buclă fractală care cere coerență. Când vindeci stresul, nu te "calmezi" Îți resincronizezi câmpul. CUM SĂ DIZOLVI STRESUL DE LA RĂDĂCINĂ: 🜂 Resetarea respirației (activarea vagului): - Inspiră 4 sec - Ține 7 sec - Expiră 8 sec - Repetați 6-8 cicluri pentru a vă întoarce sistemul nervos în modul de repa...

  Acesta are două ramuri principale: 1. * *Sistemul ventral vagal** (mai nou filogenetic) – Asigură conexiuni sociale, calm și comunicare prin controlul mușchilor feței și vocii. - Activează stări de siguranță și relaxare. 2. **Sistemul dorsal vagal** (mai vechi) – Asociat cu imobilizarea și reacțiile "freeze" la stres extrem (ca în traumă). Conform teoriei, **tonusul vagal** (măsurat prin variabilitatea ritmului cardiac) reflectă capacitatea de adaptare la stres. **Teoria vagală** (formulată de Stephen Porges) evidențiază rolul nervului vag în reglarea stărilor emoționale și sociale. Un tonus vagal ridicat este legat de reziliență emoțională, în timp ce un tonus scăzut poate indica anxietate sau depresie. Teoria explică și cum funcțiile vagale influențează comportamentul social și reactivitatea la amenințări. Ghid practic pentru starea ta de bine: SCARA VAGALĂ – Busola ta interioară pentru echilibru și sănătate Ce simți azi? Agitație? Amorțeală? S...

Fenomenul drogurilor a luat o amploare colosală, acesta este scapat de sub control în scoli şi acasǎ. În școli, consumul începe uneori de la 11-12 ani. Da, da. Exact așa cum auziți. Copii de gimnaziu care știu deja ce înseamnă „CK”, „benzo”, „pen”, „lean”, „gumă cu LSD”. Copii care le văd, care le aud, care le încearcă. Unii o fac din curiozitate. Alții din durere. Din singurătate. Din presiune. Ce e de făcut? În primul rând, să nu mai ignorăm. Să fim atenți. La schimbările bruște. La limbaj. La privirea în gol. La energie prea mare sau prea puțină. La mirosuri. La obiecte banale care nu mai par chiar atât de banale. La emoji-urile pe care nu le înțelegem. La slang-ul care pare inocent. Începem de azi o campanie pentru părinți și profesori. Cu informații clare. Coduri traduse. Semnale de alarmă. Strategii. Sprijin. Pentru că prevenția nu se face cu frică, ci cu cunoaștere. Rămâneți aproape. Nu pentru că e „la modă” să vorbim despre asta. Ci pentru că un copil viu, lucid și încrezător î...