Nervul vag este o „autostradă neuronală“ care străbate și influențează întreg organismul. Ce este și care e rolul lui pentru starea de spirit?
În ultimii ani, pe rețelele sociale au fost promovate o varietate de metode de a „tonifia“ nervul vag, pentru a preveni sau chiar trata probleme de sănătate fizică sau psihică. Dar cât de important este, de fapt, nervul vag și cum îl putem stimula?
Ce este nervul vag
Nervul vag este unul dintre cei 12 nervi cranieni și este responsabil pentru numeroase funcții ale organismului, inclusiv digestia, ritmul cardiac și respirația.
Nervii cranieni sunt dispuși în perechi și ajută la conectarea creierului cu alte zone ale corpului, cum ar fi capul, gâtul și trunchiul. Unii transmit informații senzoriale, inclusiv detalii despre mirosuri, imagini, gusturi și sunete, către creier. Alții controlează funcțiile motorii, adică mișcarea diverșilor mușchi și funcția anumitor glande.
În timp ce unii nervi cranieni au doar funcții senzoriale sau doar motorii, alții sunt dotați cu ambele funcții. Nervul vag face parte din această ultimă categorie. Nervii cranieni sunt clasificați în funcție de localizare, folosind numere romane. Nervul vag se mai numește și nervul cranian X.
Cel mai popular nerv din corpul uman
În ultimii ani, nervul vag a devenit obiectul unor postări virale în social media. De exemplu, pe TikTok, clipurile cu hashtagul #vagusnerve au însumat peste 64 de milioane de vizualizări. Pe Instagram, există aproape 70.000 de postări cu același hashtag. Cele mai populare dintre acestea promovează „trucuri pentru a tonifia sau a reseta nervul vag“.
În clipurile din rețelele sociale, oamenii fac băi faciale cu apă cu gheață sau stau întinși pe spate ținând pachete cu gheață pe piept, fac masaje ale gâtului și urechilor, exerciții oculare, aplică tehnici re respirație profundă. În plus, industria de wellness, observând popularitatea nervului vag, a scos pe piață ulei de masaj pentru nervul vag, brățări cu vibrator, pulverizatoare pentru pernă care stimulează nervul vag. Niciuna dintre aceste metode nu este sprijinită însă de dovezi științifice, potrivit New York Times.
Preocuparea lumii medicale pentru nervul vag a început la sfârșitul anilor 1800, pentru a investiga eventualele efecte benefice ale stimulării nervului vag în caz de epilepsie. Au descoperit mai târziu că unul dintre efectele adverse ale acestui tip de stimulare era îmbunătățirea stării de spirit. În prezent, se studiază impactul nervului vag în afecțiuni psihiatrice și nu numai.
Medicul precizează că nervul vag este cel mai lung nerv din organism. Pornește din trunchiul cerebral, coboară de-a lungul gâtului până în torace și abdomen. Fiecare parte a nervului vag este inervată de una dintre cele două ramuri – dreaptă și stângă – ale nervului vag.
El inervează: gâtul, inima, plămânii, ficatul, pancreasul, splina, tractul digestiv. Are:
- fibre senzitive generale la nivelul structurilor gâtului (palatul moale, faringe, laringe, esofag, coarde vocale, trahee, artere carotide, vene jugulare, crosa aortică);
- fibre senzitive viscerale pentru plămâni, inimă, stomac, splină, ficat, intestin subțire, colon;
- componentă motorie somatică pentru grupele musculare ale gâtului și una viscerală pentru organele toracice și abdominale.
Tot acest sistem de fibre nervoase asigură informații bidirecționale creier-periferie, periferie-creier.
„Sistemul nervos autonom controlează funcțiile involuntare ale organismului (ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială, digestia, temperatura corpului) și are două componente, una simpatică și cealaltă – parasimpatică. Sistemul nervos simpatic activează răspunsul de luptă sau fugă și declanșează eliberarea de hormoni de stres (cortizol și adrenalină), iar sistemul nervos parasimpatic este responsabil de digestie și odihnă, relaxare, regenerare, recuperare.“
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Medicul menționează că nervul vag reprezintă aproximativ 75% din inervația parasimpatică. Împreună cu sistemul nervos enteric, rețea de nervi ce controlează digestia, asigură legătura cu creierul pe axa intestin-creier.
Funcțiile nervului vag
Nervul vag asigură, potrivit specialistei:
- reflexul de strănut, tuse, vomă;
- sensibilitatea mucoasei bazei limbii, mucoasei laringiene și faringene;
- senzațiile gustative;
- inervația mușchilor laringelui, faringelui, controlul deglutiției;
- inervația glomusului carotidian, miocardului, ritmul cardiac;
- controlul secreției gastrice și biliare;
- inervația musculaturii netede a plămânilor, stomacului, cea mai mare parte a intestinului;
- sensibilitatea pielii la nivel retroauricular și o porțiune a canalului auditiv extern.
Funcțiile nervului vag includ următoarele:
- Îmbunătățirea digestiei prin activarea funcțiilor digestive, inclusiv producerea de salivă, eliberarea de acid gastric, enzime, bilă; asigură peristaltismul intestinal necesar transportului alimentelor și deșeurilor rezultate din digestie, semnalează creierului foamea și sațietatea.
- Intensificarea mecanismului de eliminare a toxinelor, detoxifierea prin conectarea la toate organele responsabile cu aacest proces: plămânii, rinichii, splina, intestinul subțire, ficatul, stomacul, vezica biliară, colonul.
- Combaterea inflamației corpului și creierului. Acetilcolina, neurotransmițător antiinflamator produs la nivelul creierului, este modulată de acțiunea nervului vag.
- Întărirea imunității prin activarea proceselor imune în lupta împotriva agenților patogeni, bacterii, ciuperci, virusuri, paraziți implicați în infecții cronice (Helicobacter pylori, candidoze, micoze, infecții parodontale, infecții cronice sinusale, respiratorii, intestinale, urinare).
- Reducerea simptomelor depresive, anxietatea, tulburările de somn.
- Atenuarea durerii: reducerea percepției durerii prin intervenția stării parasimpatice care promoveză starea de calm.
- Echilibrarea glicemiei, având un rol important în eliberarea insulinei și scăderea nivelului de zahăr din sânge.
- Reglarea activității cardiace, respiratorii.
- Controlarea activității hormonilor paratiroidieni, tiroidieni, de creștere, insulină, cortizol – hormon al stresului, leptină și grelină care controlează senzația de sațietate.
Cum influențează sănătatea mintală și starea de spirit
Aproape 90% din fibrele nervului vag transmit semnale către creier din restul corpului. Nervul vag este în mare parte responsabil pentru conexiunea creier-corp, din moment ce ajunge la toate organele importante (cu excepția tiroidei și suprarenalelor). Este strâns legat de felul în care interacționăm cu lumea înconjurătoare și între noi – este în contact direct cu nervii care conectează urechile și vorbirea, ne coordonează contactul vizual și reglează răspunsul emoțional.
„Datorită nervului vag, emoțiile pe care le simțim sunt exprimate pe față noastră și în sunetul vocii noastre. Durerea, anxietatea, frica, depresia, calmul, starea de bine, oboseală, toate sunt vizibile în expresia feței prin intermediul nervului vag, prin intermediul fibrelor motorii pentru mușchii feței și gâtului.“
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Medicul menționează că există un „creier“ la nivelul intestinelor, acestea fiind bine inervate printr-o rețea care nu doarme niciodată. Fibrele care inervează intestinul asigură comunicarea bidirecțională pe axa creier-intestin. Stările depresive, anxietatea, stresul au repercusiuni asupra funcțiilor intestinale. Disconfortul intestinal (meteorism, durere, crampe intestinale, diaree, constipație – sindrom de intestin iritabil) accentuează problemele emoționale.
„Sistemul nervos autonom prin intermediul nervului vag – parasimpatic (cu mediator acetilcolină) și sistemul simpatic (mediator noradrenalină) asigură fluxul bidirecțional al informațiilor. Nervul vag este în prezent văzut ca parte a sistemelor simpatic, endocrin, imunitar și umoral care toate conectează zonele emoționale și cognitive ale creierului cu funcțiile digestive, dar și metabolice și endocrine.“
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Un concept mai larg asupra relației intestin-creier introduce și microbiota, evidențiind interacțiunea dintre bacteriile intestinale și nervul vag. Un studiu publicat în revista „Nutrients“ afirmă că probioticele (psihobioticele) reglează axa creier-intestin-microbiotă și conferă beneficii pentru sănătatea paciențiilor cu boli mintale și tulburări de somn.
În „Frontiers of Neuroscience“ a fost publicat un studiu care afirmă că stimularea nervului vag modulează funcția cerebrală și este un tratament eficient pentru insomnia primară.
Nervul vag și depresia
„Stimularea nervului vag poate reduce simptomele depresiei, anxietatea, tulburările de somn. Studiile din ultimii ani sugerează că stresul și inflamația determină procese cognitive, afective și biochimice care cresc riscul de depresie. Stimularea parasimpatică, prin intermediul multiplelor mecanisme legate de hormoni, neurotransmițători, substanțe antiinflamatorii, scade inflamația și îmbunătățește legăturile în regiunile creierului implicate în reglarea dispoziției.“
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
În condițiile activării sistemului simpatic prin intermediul anxietății provocate de experiența repetitivă a fricii, se declanșează mecanismele de supraviețuire cu reacția luptă sau fugi, subliniază specialistul. Când este declanșat răspunsul la frică, orice altceva se blochează, astfel încât organismul să aibă energia pentru a menține starea de alertă necesară combaterii pericolului potențial.
Funcția simpatică de luptă sau fugi controlează mușchii, ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială comandând acțiunea: mișcă, acționează, luptă sau fugi. Sistemul parasimpatic, prin intermediul nervului vag, creează senzația de siguranță, încetinește ritmul cardiac, reglează respirația și ne ajută să ieșim din starea de anxietate, de panică.
Axa creier-microbiotă-intestin
„În timpul somnului, sistemul simpatic se relaxează, tensiunea arterială scade, mușchii se relaxează, vasele pielii se dilată și încălzesc corpul, ritmul cardiac scade, respirația devine mai liniștită – toate aceste mecanisme modulate de nervul vag duc la un somn de calitate.“
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Medicul subliniază că un rol important în tot acest complex îl are axa creier-microbiotă-intestin.
Unul dintre motivele pentru care se recomandă ca ultima masă a zilei să se servească cu 3-4 ore înainte de culcare este acela de a obține și o relaxare la nivel intestinal, pentru a permite detoxifierea organismului, modularea funcțiilor de secreție, motilitate, evacuare a deșeurilor rezultate din digestie, scăderea inflamației locale și sistemice.
Cercetări recente au demonstrat că stimularea nervului vag poate îmbunătăți capacitatea de memorare. Eliberarea noradrenalinei în amigdală crește nivelul de acetilcolină în hipocamp și pormovează procesele de memorare.
„Evenimentele cu impact emoțional și semnificative pentru viața noastră consolidează amintirile. Un eveniment cu energie crescută stimulează nervul vag să elibereze mesageri chimici (neurotransmițători) în amigdală și hipocamp, care procesează memoria. Stocarea informațiilor cu relevanță emoțională pe termen lung se produce la nivelul acestor structuri cerebrale.“
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Citește aici cum funcționează memoria și cât să ne încredem în amintiri?
Din ce cauză poate fi deteriorat nervul vag și care sunt consecințele
Nervul vag pornește din creier și coboară spre restul corpului prin foramen jugulare (gaura jugulară), împreună cu nervul glosofaringian. Nervul vag poate fi comprimat la nivelul de ieșire din creier, pe fondul sindromului de gaură jugulară care apare, conform medicului, din cauza:
- tumorilor de glomus carotidian;
- carcinoamelor metastatice;
- trombozei arterei cerebrale posterioare;
- anevrismelor arterelor vertebrale și arterei bazilare;
- traumatismelor cervicale care produc fracturi la acest nivel, ducând la tulburări de deglutiție, afectarea sensibilității faringiene, pierderea sensibilității gustative, simptome ale compresiei vagale.
Celulele de origine ale nucleului ambiguu din bulb pot fi lezate în sindromul medular lateral, afecțiunile neuronului motor, în poliomielita acută bulbară, determinând disfagie și disfonie.
Nervul vag: simptome ale compresiei vagale
Leziunile traumatice cervicale și spondilartroza cervicală sunt alte probleme care pot duce la o aliniere necorespunzătoare a vertebrei Atlas, cu efect secundar, compresia vagală. Simptomele compresiei vagale sunt, potrivit medicului următoarele:
- greață,
- amețeli,
- tahicardie,
- ritm cardiac neregulat,
- rigiditate la nivelul gâtului,
- episoade de vertij,
- tinitus (zgomote în urechi),
- dificultăți la înghițire,
- transpirații excesive,
- insomnie,
- diaree.
Leziunile vagale înalte bilaterale produc paralizie de văl palatin și faringe, care se manifestă prin voce nazonată, regurgitare nazală a lichidelor (în poliomielită bulbară, neuropatie difterică, polinevrite craniane infecțioase).
Diabetul, alcoolismul și infecțiile afectează nervul vag
Dr. Cristescu atrage atenția că diabetul zaharat este o afecțiune cu impact la nivelul nervilor periferici, iar afectarea nervului vag în contextul neuropatiei duce la gastropareză – paralizia mușchilor stomacului și intestinului care nu mai sunt capabili de contracție pentru evacuare, cu simptome caracteristice:
- greață,
- vărsături,
- arsuri la stomac,
- constipație,
- balonare,
- crampe abdominale,
- scăderea apetitului.
Alcoolismul poate produce neuropatie alcoolică datorită acțiunii toxice asupra sistemului nervos autonom, cu consecințe similare asupra funcției tractului digestiv.
Infecțiile virale pot produce neuropatie vagală postvirală cu: răgușeală, dificultăți de vorbire, tuse.
„Intervențiile chirurgicale la nivelul stomacului, intestinului, pot produce leziuni ale nervului vag, cu tulburări funcționale digestive, care țin de motilitate, de digestie. Vagotomia reduce secreția factorului intrinsec, care afectează absorbția vitaminei B12. Deficitul de vitamina B12 netratat duce la leziuni neuronale, demență.”
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Unele studii au legat scăderea activității nervului vag de obezitate, dat fiind faptul că intervine în reglarea secreției de insulină și în echilibrul glucozei în sânge. Rolul lui în modularea senzației de sațietate pe axa intestin-creier este important în controlul apetitului.
Dereglarea sistemului nervos autonom joacă un rol important în apariția sindromului de intestin iritabil. Simptomele caracteristice sunt meteorism, crampe și dureri abdominale, tulburări de tranzit intestinal. În acest caz, investigațiile biologice nu evidențiază modificări organice.
„Sincopa vasovagală (n.r. – leșinul) este definită ca pierderea spontană și autolimitată a conștienței, urmată de recuperare completă. Caracteristică sincopei este hipoperfuzia cerebrală globală și este apare pe fondul activării reflexe vagale, ce duce la scăderea rapidă a frecvenței cardiace și reducerea tonusului vagal.”
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Acest tip de sincopă apare, potrivit specialisului, în condiții precum:
- deshidratare,
- stres emoțional intens,
- anxietate,
- durere,
- foame,
- consum excesiv de alcool,
- hiperventilație,
- tuse cu forță,
- întoarcerea bruscă a capului,
- purtarea unui guler prea strâns,
- urinare,
- defecație,
- manevra Valsalva (menită să regleze un ritm cardiac anormal fără medicamente. Constă în încercarea de a împinge aerul afară, dar cu gura închisă și ținându-te de nas).
Examinarea nervului vag
„Dacă există condiții și simptome care sugerează o leziune a nervului vag, este bine să vă adresați unui specialist: neurolog, medic specialist în recuperare medicală, internist, gastroenterolog.”
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Neurologul evaluează funcțiile senzitive și motorii ale nervului vag prin manevre specifice. De exemplu: pentru apariția unei tulburări a sensibiltății la nivelul palatului moale și faringelui se evaluaeză sensibilitatea cutanată din zona retroauriculară (în spatele urechii), peretele posterior al conductului auditiv extern, sensibilitatea vălului palatin, luetă, faringe.
În condițiile unei modificări a vocii (voce nazonată), tulburări de deglutiție pentru lichide cu refularea lor pe nas, se evaluează funcția motorie a ramurilor care inervează vălul palatin, faringele. Unul dintre reflexele evaluate este reflexul velopalatin.
Funcția vegetativă a nervului vag constă în explorarea funcțiilor respiratorii și cardiovasculară:
- reflexul oculo-cardiac (apăsarea ușoară a globilor ocular produce bradicardie, bradipnee, pot apărea extrasistole care sunt evidențiate pe electrocardiogramă),
- reflexul de tuse (stimularea membranei timpanului sau feței posterioare a conductului auditiv extern produce tuse),
- reflexul sinocarotidian (comprimarea sinusului carotidian duce la bradicardie, hipotensiune arterială, vasodilatație, sincopă).
„În cazul apariției unei sincope (pierderea bruscă a stării de conștiență) este bine să solicitați un consult în urgență pentru e evalua cauzele acestei sincope, care pot fi altele decât cauza vagovagală. Există multiple cauze ale pierderii stării de conștientă, chiar cu revenire ulterioară rapidă.”
Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă
Tonus vagal ideal
Activitatea nervului vag nu poate fi măsurată în mod direct, fiind un nerv extrem de complex. Însă fibre ale nervului vag ajung la inimă, iar cardiologii pot măsura tonusul vagal cardiac, mai exact, felul în care sistemul nervos reglează funcțiile cardiace. Medicul cardiolog urmărește pe EKG variabilitatea ritmului cardiac – fluctuațiile timpilor dintre bătăile inimii.
Un tonus vagal anormal (cu o variabilitate foarte redusă a ritmului cardiac) a fost asociat cu afecțiuni ca diabetul, hipertensiunea și insuficiența cardiacă. O variabilitate mare a ritmului cardiac ar putea indica un tonus vagal ideal.
Beneficiile stimulării nervului vag
Nervul vag este asociat cu multe funcții ale corpului și creierului. Cercetările au arătat că stimularea vagală are efecte benefice în multe dintre simptomele pacienților cu:
- anxietate și depresie,
- tulburări de dispoziție,
- tulburări de memorie,
- tulburare obsesiv-compulsivă,
- bulimie,
- tulburări de somn,
- boli cardiovasculare,
- fibromialgie,
- migrene,
- tinitus,
- obezitate,
- dependență de alcool,
- boli gastrointestinale,
- scleroză multiplă.
Cum putem stimula nervul vag la neurolog
Stimularea nervului vag constă în montarea unui dispozitiv cu impulsuri electrice sub piele, de obicei la nivelul pieptului, în zona ramurii stângi a nervului vag.
Odată activat dispozitivul, acesta transmite semnale către trunchiul cerebral prin intermediul nervului vag. În mod normal, dispozitivul este programat de un medic neurolog. Acest tip de stimulare se folosește de obicei pentru tratarea anumitor tipuri de epilepsie și depresie care nu răspund la alte tratamente.
Oamenii de știință consideră că nervul vag ar fi legătura dintre depresie, boli metabolice și afecțiuni cardiovasculare, potrivit Healthline. Dacă aceste teorii se confirmă, stimularea nervului vag ar putea fi utilizată pentru tratarea unei varietăți de afecțiuni.
Cum putem îmbunătăți tonusul vagal acasă
Trucurile promovate în rețelele sociale pentru stimularea nervului vag nu sunt susținute științific, potrivit New York Times.
Totuși, dacă îți ții respirația și îți scufunzi fața în apă rece declanșează „reflexul de scufundare“. Mai exact, ritmul cardiac scade, iar vasele de sânge se contractă. Unele persoane care au încercat această metodă susțin că are un efect calmant asupra lor și că ar ajuta în combaterea insomniei.
Alte persoane folosesc cuburi de gheață înfășurate într-un prosop pe care și-l plasează pe piept ca metodă de control al anxietății și depresiei. Deși nu există nicio dovadă științifică în sprijinul acestor metode, specialiștii citați de New York Times susțin că merită încercate, însă doar după ce ai primit OK-ul de la medic.
„Ne putem menține activitatea optimă a nervului vag prin exerciții de mindfulness, mișcare și exerciții de respirație“, subliniază dr. Kevin J. Tracey, neurochirurg și președinte al Institutului Feinstein pentru Cercetare Medicală, citat de New York Times.
Comentarii
Trimiteți un comentariu