Ce este Prezența conștientă?
Cuvântul „prezență“ este consemnat prima dată în anii 1200‐1500, în latina, franceza și engleza clasică. Conform definiției dicționarului:
- Prezența înseamnă a fi împreună cu cineva, sau „în imediata vecinătate ori proximitate“.
- Opusul Prezenței este absența.
Aspectul ambiguu este că pot sta față în față cu tine la o întâlnire (fiind prezentă din punct de vedere fizic) dar, de fapt, să fiu absentă dacă mintea îmi este în altă parte. Aceasta nu este o caracteristică nouă a condiției noastre umane, deși răspândirea dispozitivelor digitale a crescut posibilitatea ca mințile și corpurile să nu ne fie în același loc, în același timp.
Folosesc termenii de Prezență conștientă, mindfulness și conștientizare interșanjabil, ca sinonime, adoptând definiția acceptată la scară largă a lui Jon Kabat‐Zinn:
„Mindfulness este conștientizare, cultivată prin atenția într‐o manieră susținută și specifică: cu intenție, în momentul prezent, fără a critica“.
Uneori, Kabat‐Zinn adaugă expresia „ca și cum viața ta ar depinde de asta“, pentru că, după cum spune el, „chiar așa se și întâmplă, într‐o măsură foarte mare“. Susan Bauer‐Wu, profesoară de mindfulness, explică: „În momentul în care ești conștient, ai un echilibru emoțional, cu mai puține suișuri sau coborâșuri extreme și un sentiment de spațialitate și curiozitate față de orice apare în cale. Poți să-ți dai seama atunci când mintea ta este prinsă într-un vârtej descendent al gândirii negative, sau când te împiedici de alte obstacole mintale“ (italicele îmi aparțin).
Secretul atenției receptive
Prezența conștientă este o stare de „atenție receptivă“ ce ne permite să fim concentrați la ceea ce se întâmplă în momentul actual. Este mai mult decât o atenție: este conștientizare receptivă sau deschiderea la orice se întâmplă, fără a ne lăsa distrași de propriile opinii sau judecăți legate de lucrul respectiv, primind atât veștile bune, cât și pe cele proaste cu curiozitate și bunătate față de noi înșine și față de ceilalți. Te rog să observi că nu am spus fără a judeca, pentru că mințile noastre judecă tot timpul; acesta este rolul lor. Ideea nu este să eliminăm judecățile de valoare; doar să încercăm să ținem cont de faptul că judecățile – precum gândurile, amintirile și emoțiile – sunt, pur și simplu, activități mentale ce vin și pleacă. Fără mindfulness, ne punem foarte repede – de multe ori fără să ne dăm seama – opiniile sau noțiunile preconcepute pe primul plan, pentru că ne petrecem viața evaluând, clasificând și judecând situațiile, evenimentele, oamenii din jurul nostru, precum și pe noi înșine.
Chiar și cu Prezență conștientă, e posibil să spunem în continuare ceva greșit la momentul nepotrivit, să ne simțim enervați când zgomotele vecinului ne trezesc dimineața devreme și să avem „momente proaste“ în viața noastră. Ce va fi, totuși, diferit? Relația noastră cu sentimentele și experiențele noastre – fie că sunt fericite, triste, sau intermediare – se va schimba. Mai mult timp petrecut fiind prezenți înseamnă că ne putem scoate mai des la iveală eul nostru cel mai maleabil și rezistent. Unele lucruri ne vor deranja mai puțin. Soacra mea, Sue Siegel, în vârstă de 90 de ani, descrie astfel diferența pe care a făcut‐o Prezența conștientă în viața ei: „Ceea ce înainte mă enerva, acum mă amuză .“
Imaginează‐ți că tocmai ai vizitat în spital un prieten drag sau un membru al familiei, cu toții am făcut acest tip de vizite. Când, în sfârșit, ieși din spital, Prezența poate reprezenta diferența între a fi copleșit de tristețe și a te simți puțin mai bine, ascultând pentru câteva secunde ciripitul păsărilor sau observând primul liliac de primăvară.
Extras din cartea Darul Prezenței conștiente.
Comentarii
Trimiteți un comentariu