Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

Epuizarea suprarenalelor este una dintre acele boli de care cei mai mulți oameni nu au auzit. Aceasta este de obicei cauzată de stres. Dacă vă supraîncărcaţi corpul cu prea mult stres fizic, emoțional, și/ sau psihologic, glandele suprarenale au de a face cu ea. Chiar şi infecţiile, leziunile și stresul din mediul înconjurător „taxează” glandele suprarenale. Dacă glandele nu sunt într-un mediu de recuperare și refacere, apare adesea oboseala suprarenalelor. Când auzi pe cineva spunând că este epuizat, este, probabil, oboseala suprarenală ajunsă la un anumit nivel. În lumea medicală, singura tulburare suprarenală pe care majoritatea medicilor o diagnostichează, este boala Addison. Dacă nu aveți simptome severe de boala Addison, este foarte puțin probabil că medicii vor aborda problema suprarenalelor. Glandele suprarenale sunt situate pe partea de sus a rinichilor, în apropierea coloanei vertebrale. Glanda dreaptă are o formă de piramidă, iar glanda stânga are o formă de semilună. Sunt ...

  Ánton era evreu și proprietarul uneia dintre cele mai faimoase brutării din Germania. Când era întrebat cum a supraviețuit Holocaustului, obișnuia să povestească următoarea întâmplare: —Știți de ce sunt în viață astăzi? Când eram adolescent, naziștii ne-au pus într-un tren spre Auschwitz. Zile întregi fără mâncare, fără apă, fără adăpost. Ningea. Frigul era brutal. Moartea era în fiecare colț al vagonului. Lângă mine, un bătrân tremura încontinuu. Și eu înghețam, dar mi-am folosit mâinile pentru a-i mângâia fața, picioarele. L-am îmbrățișat toată noaptea, am vorbit cu el, l-am implorat să nu renunțe. Când a răsărit soarele, am descoperit ceva care m-a șocat: toți ceilalți din mașină înghețaseră de moarte. Am mai rămas doar eu și el. El a trăit pentru că l-am ținut de cald. Eu am trăit... pentru că l-am ținut în viață. Și apoi Ánton a spus: „Secretul supraviețuirii este să încălzești inimile celorlalți. Când oferi căldură, o primești înapoi. Când îi ajuți pe alții să trăiască......

Dezordinea modifică tao-ul sau modul de a ne atinge obiectivele. Blochează căile de acces ale oportunităților și ne face să pierdem timpul, ceea ce poate fi de neprețuit în structurarea planului nostru de viață într-un mod ordonat și disciplinat. În funcție de unde se acumulează tulburarea, mesajul sau semnalul este transmis astfel... °Dacă există o dezordine sau obiecte îngrămădite la intrarea casei, aceasta este interpretată ca teama de a relaționa cu alte persoane. °Dacă există dezordine sau obiecte îngrămădite în dulap, mesajul este că nu aveți controlul asupra analizei și gestionării emoțiilor. °Dacă în bucătărie există dezordine sau obiecte îngrămădite, mesajul sau semnalul este unul de resentiment sau fragilitate sentimentală. °Dacă pe birou sau în zona de lucru există dezordine, mesajul este unul de frustrare, frică și necesitatea de a controla situațiile. °Dacă există dezordine în spatele ușilor, mesajul este unul de teama de a nu fi acceptat de ceilalți, un sentiment de a te ...

Tulburarea de identitate disociativă (DID), cunoscută anterior sub numele de tulburare de personalitate multiplă, este una dintre cele mai complexe și controversate afecțiuni psihiatrice. Aceasta implică prezența a două sau mai multe stări de identitate distincte (alter ego-uri) care preiau în mod recurent controlul asupra comportamentului, însoțite de lacune de memorie care depășesc uitarea normală. O abordare neuroanalitică (care combină neuroștiința, psihanaliza și psihologia traumei) relevă modul în care se dezvoltă DID, modul în care creierul o susține și modul în care terapia poate facilita integrarea. 1. FUNDAMENTELE NEUROBIOLOGICE ALE DID Regiuni și rețele cheie ale creierului implicate DID este, în esență, un mecanism de supraviețuire bazat pe disociere, în care traumele severe din copilărie (adesea înainte de vârsta de 6 ani) forțează creierul să compartimenteze identitatea și memoria. Mecanismele neuronale cheie includ: • Dereglementarea hipocampului și amigdalei: ◦ Tr...

În primul studiu funcțional de scanare cerebrală RMN care a investigat impactul abuzului fizic și al violenței domestice asupra copiilor, oamenii de știință de la UCL, în colaborare cu Centrul Anna Freud, au descoperit că expunerea la violența în familie era asociată cu o activitate cerebrală crescută în două zone specifice ale creierului (insula anterioară și amigdala) atunci când copiii priveau imagini cu fețe furioase. Studii fMRI anterioare, care au scanat creierul soldaților expuși la situații de luptă violente, au arătat același tipar de activare crescută în aceste două zone ale creierului, care sunt asociate cu detectarea amenințărilor. Autorii sugerează că atât copiii maltratați, cât și soldații s-ar fi adaptat pentru a fi „hiperconștienți” de pericolul din mediul lor. Cu toate acestea, insula anterioară și amigdala sunt, de asemenea, zone ale creierului implicate în tulburările de anxietate. Adaptarea neuronală în aceste regiuni poate ajuta la explicarea motivului pentru care ...

  Atitudinile (gândurile) noastre, conștiente sau inconștiente sunt cele care ne activează rețelele nervoase, conducând la declansarea substanțelor chimice din hipotalamus , în vederea transmiterii unui semnal către celulă sub forma unei peptide(neurotransmițător) care activează Adn- ul pentru a exprima genele , în vederea producerii proteinelor. Manifestarea vieții înseamnă manifestarea proteinelor. Exprimarea proteinelor este exprimarea sănătății. Noi dăm ordinele prin ceea ce gandim la fabricarea substanțelor chimice.(peptidelor). Dacă noi avem tot timpul acțiuni jignitoare, temătoare sau furioase , atunci dăm comenzi peptidelor care instruitesc celula și activează Adn- ul să producă proteine de slabă calitate. ADN- UL începe să funcționeze defectuos. Dacă celulele primesc aceleași comenzi chimice de la aceleași stări psihoemoționale negative, genele încep să se uzeze . Dacă Adn- ul este folosit excesiv (adică nu creăm nimic nou pozitiv - gânduri) , celulele încep s...