Cabinet Individual de Psihologie Popovici Mircea Petru

"Petrichor" este termenul pentru mirosul distinctiv care apare când ploaia cade pe sol uscat. Este cauzat de un compus numit geosmin, produs de bacteriile din sol, și de uleiurile eliberate de plantele uscate în timpul perioadelor secetoase. Există puține mirosuri în natură care evocă emoții atât de puternice și de reconfortante precum mirosul pământului după ploaie. Acest parfum unic și inconfundabil, perceput în mod special atunci când primele picături de ploaie ating solul uscat după o perioadă lungă de secetă, a fascinat oamenii din toate timpurile. Ceea ce poate părea o simplă senzație olfactivă este de fapt un fenomen complex cu o explicație științifică remarcabilă. Originea termenului „petrichor” Acest miros special are un nume științific: „petrichor”. Termenul a fost inventat în 1964 de doi cercetători australieni, Isabel Joy Bear și R. G. Thomas, într-un articol publicat în revista Nature. Denumirea provine din combinarea a două cuvinte grecești: • „Petra” – care î...

A existat întotdeauna acest paradox: atunci când un copil este conceput, inima omului începe să BATĂ ÎNAINTE DE FORMARE CREIERUL. Acest lucru i-a determinat pe medici să dorească să știe de unde provine inteligența pentru a începe și a regla bătăile inimii. Spre surprinderea lumii medicale, oamenii de știință de la Institutul de Matematică a Inimii au descoperit că INIMA ARE PROPRIUL CREIER: da, un creier adevărat cu celule cerebrale. Este foarte mic, are aproximativ patruzeci de mii de celule, dar este un creier și, evident, este tot ceea ce are nevoie inima. Aceasta a fost o descoperire uriașă și dă autenticitate tuturor celor care au vorbit sau au scris despre inteligența inimii de secole. Oamenii de știință de la Math Heart Institute au făcut poate o descoperire mai mare. Ei au dovedit că inima umană GENERĂ UN CÂMP ENERGETIC MAI MARE ȘI MAI PUTERNIC DECÂT ORICARE ALT ORGAN din corp, inclusiv creierul din craniu. Ei au descoperit că acest câmp electromagnetic are un diametru...

  Un tânăr student a ieșit la plimbare cu profesorul său. În timp ce se plimbau, pe cealaltă parte a drumului, studentul a văzut o pereche veche de pantofi, care pesemne că aparțineau țăranului sărac care lucra în câmp în apropiere și deja își termina lucrul. Studentul îi spuse profesorului: -Haideți să glumim pe seama acestui țăran. Să-i ascundem încălțămintea și să-l urmărim, în ascuns, să vedem ce va face. Atunci profesorul îi răspunse: -Tinere, niciodată să nu glumești pe seama scârbei și durerii altuia. Dar de vreme ce ești bogat, poți să te bucuri de următorul fapt - pune câte o monedă de aur în fiecare pantof apoi ne vom ascunde în tufiș și vom privi reacția lui. Studentul așa a și făcut și ei s-au ascuns în tufișul cel mai apropiat. Țăranul, în curând și-a terminat lucrul și a venit la locul unde și-a lăsat pantofii și paltonul. În timp ce se încălța, a simțit ceva în pantoful său. La început a crezut că e o piatră, dar în curând și-a dat seama că e o monedă de aur. El a ră...

 

  Conform teoriei Elisabeth Kubler-Ross, există cinci etape ale doliului prin care o persoană trece în timpul procesului de pierdere sau de a se confrunta cu o veste proastă. Aceste etape sunt: Negarea: În această etapă inițială, persoana refuză să accepte realitatea pierderii sau a vestei proaste. Pot avea loc gânduri precum "Aceasta nu se poate întâmpla" sau "E imposibil să fiu în situația asta". Negarea servește ca o formă de protecție psihologică împotriva impactului complet al pierderii. Furie: Odată ce negarea începe să se estompeze, persoana poate experimenta o creștere a furiei și a resentimentelor. Această furie poate fi îndreptată împotriva altora, a sinelui sau chiar împotriva persoanei care a fost pierdută sau care a provocat veste proastă. Gândurile pot fi dominante de tipul "De ce eu?" sau "Nu e corect!". Negociere: În această etapă, persoana încearcă să negocieze sau să găsească soluții pentru a evita sau a reduce durerea și suferi...

  Cercetătorii au descoperit că delfinii pot dormi cu un singur ochi deschis. Acest comportament unic, numit somn unihemisferic, permite unei jumătăți a creierului să se odihnească în timp ce cealaltă jumătate rămâne vigilentă. Cercetătorii au descoperit un fenomen fascinant în rândul delfinilor, care demonstrează ingeniozitatea adaptativă a acestor mamifere marine. Aceștia pot dormi cu un singur ochi deschis, un comportament unic și impresionant care le permite să își mențină vigilența chiar și în timpul somnului. Această abilitate remarcabilă este cunoscută sub numele de somn unihemisferic. Ce este somnul unihemisferic? Somnul unihemisferic este un mecanism prin care doar o jumătate a creierului intră într-o stare de repaus, în timp ce cealaltă jumătate rămâne activă și vigilentă. În timpul acestui tip de somn, un ochi al delfinului rămâne deschis, iar celălalt este închis, corespunzând exact cu emisfera cerebrală activă și cea inactivă. De exemplu, dacă emisfera dreaptă este ac...