Atenție, părinți! Tulburări psihiatrice severe la copii din cauza timpului petrecut în fața ecranelor!

 Fie că este vorba de televizor, calculator sau telefon, dependența de dispozitivele electronice poate conduce la tulburări psihiatrice severe la copii. Iritabilitatea, furia, izolarea și tulburările de somn sunt doar câteva dintre simptomele cauzate de timpul exagerat petrecut în fața ecranelor.

Mulți părinți au observat deja că timpul exagerat petrecut de cei mici în fața ecranelor îi afecteaza într-o măsură mai mare sau mai mică, dar puțini cunosc în detaliu modul în care acest adevărat sindrom al dependenței de dispozitive electronice (Electronic Screen Syndrom sau ESS) se manifestă la nivelul creierului. Simptomele sale variază, de la întârzieri în dezvoltarea cognitivă și tulburări comportamentale până la agravarea manifestărilor unor afecțiuni psihiatrice. Mulți copii și adolescenți petrec peste 6 ore pe zi în fața ecranelor, iar accesul timpuriu la telefoane și tablete a crescut riscul de expunere chiar și la copiii sub trei ani.

Micuții utilizează deja dispozitive electronice, înainte să învețe să vorbească. Îngrijorător este și faptul că, deși conștientizează aceste pericole, părinții iau rareori măsuri pentru remedierea situației. Mai mult chiar, pentru a-și asigura un moment de respiro, unii părinți încurajează copiii să-și petreacă timpul în fața televizorului sau a calculatorului. Această decizie poate avea consecințe grave, conducând la tulburări de comportament și de dispoziție care vor da multă bătaie de cap părinților și educatorilor. Mulți pediatri consideră că peste 80% dintre copiii care primesc medicație pentru ADHD, anxietate, depresie sau tulburări de dispoziție nu au, în realitate, astfel de afecțiuni. Manifestările respective sunt, de fapt, semne ale dependenței de dispozitivele electronice. Cercetătorii au arătat că timpul petrecut în fața ecranelor întârzie dezvoltarea lobului frontal al creierului, responsabil de menținerea atenției și de autocontrolul emoțional. Copilul care stă conectat la realitatea virtuală de pe ecrane este, de fapt, deconectat de la viața reală.

În primii ani de viață, dezvoltarea creierului are cea mai intensă rată, de aceea trebuie asigurat accesul la stimuli corespunzători pentru toate simțurile, precum și la activități de dezvoltare motrică. În vreme ce aplicațiile electronice stimulează aproape exclusiv simțul văzului, viața reală asigură o dezvoltare echilibrată a tuturor ariilor cerebrale. Imaginați-vă un copil care urmărește o minge ce se rostogolește pe ecranul tabletei. Este un proces bidimensionl, ce nu asigură contactul tactil, nici alte forme de stimulare. Atunci când copilul se joacă cu o minge adevărată, el experimentează toate cele trei dimensiuni, mișcarea, își dezvoltă abilitățile motrice și atenția totală. Acest copil experimentează viața reală, care nu va putea să fie niciodată înlocuită de ceea ce se întâmplă pe ecran. Unii părinți încearcă să stimuleze dezvoltarea anumitor abilități ale copiilor folosind tot felul de aplicații, care, în realitate, pot frâna tocmai aceste abilități. Dr. Aric Sigman, membru al British Psychological Society și al Britain’s Royal Society of Medicine arată că părinții care furnizează dispozitive electronice copiilor foarte mici pot provoca neintenționat daune permanente la nivelul creierului lor în curs de dezvoltare. „Capacitatea de concentrare, menținerea atenției, capacitatea de a comunica cu alte persoane și de a le înțelege atitudinile și emoțiile, dezvoltarea limbajului, toate acestea pot fi profund afectate de accesul exagerat la tablete și smartphone.”

Dependența de dispozitive duce la depresie și anxietate

Adolescenții care petrec mai mult de șapte ore în fața ecranelor sunt de două ori mai predispuși la manifestări de anxietate și depresie comparativ cu cei care petrec 1-2 ore la calculator sau pe telefon, după cum au demonstrat cercetările realizate de psihologii Dr. Jean Twenge de la San Diego State University și profesor Dr. W. Keith Campbell de la Universitatea din Georgia. Chiar și o oră petrecută zilnic în fața ecranelor determină o serie de simptome precum diminuarea curiozității, autocontrol mai scăzut, instabilitate emoțională și o capacitate diminuată de finalizare a sarcinilor. Astfel de simptome se amplifică proporțional cu timpul petrecut la calculator sau pe telefon, conducând la tulburări generalizate. Conținutul urmărit este, de asemenea, responsabil de reacții și emoții negative, fie că este vorba de jocuri violente, fie de postările de pe rețelele de socializare, care pot determina sentimente nocive la adolescenți (stimă de sine scăzută, din cauza comparației cu alte persoane; sentimente de izolare și excludere etc.).

Hiperstimulare cerebrală și tulburări în biochimia creierului

Studii recente au demonstrat că biochimia creierului este diferită la copiii și adolescenții dependenți de dispozitivele electronice față de cei care nu petrec atâta timp în fața ecranelor. Măsurătorile RMN au demonstrat niveluri crescute ale unor neurotransmițători responsabili de starea de hiperexcitabilitate neuronală la copiii și tinerii care prezintă dependență de dispozitivele electronice. Aceste valori ridicate corelează comportamental cu stări de anxietate, lipsă de concentrare, agitație, chiar depresie și gânduri suicidare. Pe de altă parte, utilizarea dispozitivelor electronice, corelată cu jocuri, petrecerea timpului pe rețele de socializare, diferite forme de divertisment virtual, conduce la eliberarea de dopamină și activarea căilor neuronale ale recompensei, având un efect asemănător cu cel al dependenței de droguri. Chiar dacă nu este atât de intensă ca efectul cocainei, stimularea creierului prin aprecieri pe rețelele sociale (de exemplu, numărul de like-uri, mesajele pozitive, „fețele zâmbitoare”, etc) se bazează pe mecanisme similare, de eliberare de dopamină și activare a căilor recompensei, având ca rezultat întărirea unor comportamente de căutare de recompensă, similare cu cele din adicții. Utilizarea excesivă a dispozitivelor conduce inclusiv la tulburări de somn (insomnii, coșmaruri), atât prin inhibarea efectelor melatoninei, cât și prin efectul anxiogen al conținuturilor accesate.

Risc crescut de sinucidere la adolescenții dependenți de electronice

Dezechilibrele emoționale sunt în continuă creștere la copiii și adolescenții care petrec un timp nelimitat în fața ecranelor. Toate emoțiile negative sunt puternic stimulate de imersia în realitatea virtuală: furia, frica, tendințele violente, dezgustul. Chiar și emoțiile aparent pozitive (plăcerea de a fi apreciat, sentimentul de a te afla în contact cu ceilalți) ascund pericole, precum pierderea contactului cu viața adevărată, înlocuirea relațiilor sociale cu simple simulări computerizate și dependența de un mediu iluzoriu. Foarte accentuat este sentimentul de eșec pe care îl descriu unii utilizatori ai rețelelor sociale, în cadrul cărora se promovează o adevărată cultură a fericirii. Cercetătorii au arătat că presiunea socială de a nu-ți exprima sentimentele negative, precum și raportarea permanentă la standardele de satisfacție impuse de rețelele sociale conduc, în ultimă instanță, la probleme de adaptare la situațiile dificile, precum și la scăderea stimei de sine și amplificarea senzației de inadecvare. Acest lucru, corelat și cu o serie de influențe nocive din mediile on-line dublează riscul ideilor suicidare la adolescenții dependenți de internet. Studii recente au demonstrat că adolescenții care petrec mai mult timp în fața ecranelor, fie pe rețelele de socializare, fie în jocuri interactive online se gândesc mult mai frecvent la sinucidere. 48% dintre cei care au petrecut mai mult de cinci ore pe zi pe telefon sau la calculator au avut idei suicidare sau chiar au făcut planuri de sinucidere, comparativ cu 28% dintre adolescenții care utilizează mai puțin dispozitivele electronice.

Timpul petrecut în fața ecranelor afectează relațiile din lumea reală

Ca în cazul oricărei adicții, dependența de dispozitivele electonice este o amenințare pentru relațiile cu ceilalți. Interconexiunea virtuală are un cost în viața reală, afectând dramatic legăturile cu persoanele de lângă noi. Deși ne delectăm cu relațiile pe care le stabilim pe Facebook sau în alte medii on-line, acestea sunt total diferite de relațiile adevărate, care implică comuniune și emoții împărtășite. Atâta timp cât nu așteptăm prea mult de la aceste contacte virtuale, ele sunt utile; problema apare când, în mod subtil, substituim legăturile din lumea reală cu aceste false relații. Cu toate că aparenta conexiune cu alții pe internet pare mult mai vastă astăzi, în mod paradoxal conduce la o izolare socială din ce în ce mai pronunțată.

Cercetătorii au declarat dependența de dispozitivele electronice ca un viitor candidat la lista de tulburări psihice severe, propunând includerea acesteia manualul internațional de psihiatrie (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders – DSM IV). Iritabilitatea și agresivitatea copiilor și adolescenților, crizele de furie atunci când sunt privați de telefoane și laptop-uri, dar și deficitele cognitive și tulburările anxioase generate de utilizarea îndelungată a aparatelor reprezintă semnale din ce în ce mai îngrijorătoare. Psihologii arată că jocurile video și dependența de internet conduc la simptome similare oricărei alte adicții, inclusiv la blocaje emoționale, afectare severă a concentrării și tulburări grave privind autocontrolul, dacă accesul la dispozitive este interzis. Tulburările obsesiv-compulsive sunt amplificate de suprautilizarea mijloacelor tehnologice de către copii.

Ce pot face părinții

Dezvoltarea tehnologică este o realitate care nu poate fi negată sau respinsă. Tehnologia, în sine, este un instrument, un mijloc prin care viața noastră devine mai confortabilă și mai sigură. De aceea, a interzice accesul copiilor la dispozitive precum telefoane, laptop sau tablete nu este indicat, pentru că acestea fac parte integrantă din evoluția educațională și profesională a omenirii. Pe de altă parte, utilizarea lor excesivă și lipsită de alt scop decât distracția este, de asemenea, contraindicată. Ca orice alt lucru, dacă sunt folosite la nesfârșit, dispozitivele electronice devin sursă de obsesie și chiar boală. Ele nu pot înlocui cerințele unei vieți sănătoase, care include mișcare, timp petrecut în aer liber, legături semnificative cu alte persoane, joacă, adaptare la mediu, comunicare reală cu ceilalți. Reducerea timpului petrecut în fața ecranelor este principalul remediu, cu stabilirea unui orar fix, care să nu depășească 1-2 ore pe zi la copiii mai mici, ajustându-se în funcție de vârstă și necesități. Deși pare ușor de zis, este o adevărată luptă pe care părinții trebuie s-o poarte cu ei înșiși, o auto-educare constantă, pe care mulți o ignoră. Mai mult chiar, sunt părinți care au introdus dispozitivele electronice ca pe adevărate jucării și le oferă copiilor pe un timp nelimitat, pentru ca ei, adulții, să se poată bucura de mai liniște. Am întâlnit persoane care dădeau tableta noaptea copiilor de patru-cinci ani, când aceștia nu voiau să doarmă. Care este prețul acestei liniști pe care ne-o asigurăm noi, cei mari? Cât de profunde sunt consecințele deciziilor pe care le luăm, de a da acces nelimitat la telefoane și computere copiilor? Sunt întrebări la care, deși cunoaștem răspunsul, preferăm să nu-i dăm importanță. Dar ignorarea consecințelor nu poate continua la nesfârșit, mai ales că acestea nu întârzie să apară și pot deteriora sever viața întregii familii sau chiar determina situații catastrofale, precum sinuciderea sau boala psihică.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Trăsături de personalitate accentuate dupa Karl Leonhard

COMPEDIU. Chirurgia eterică și taierea cordoanelor. Simptome. Exemple. Sugestii. Invocări.

Limbajele iubirii- un instrument de screening și intervenție terapeutica în cuplu și familie