Fie că ştim sau nu ştim, fie că vrem sau nu vrem, prin orientarea propriilor gânduri, noi producem fenomene de rezonanţă în viaţa noastră şi astfel ajungem să ne modelăm viaţa, sănătatea, şi chiar să atragem anumite evenimente, în funcţie de gândurile pe care le manifestăm preponderent

 „Înţelegerea principiului rezonanţei: cheia cunoaşterii conştiente

Noi înşine, ca fiinţe umane, suntem asemenea sisteme de rezonanţă şi experimentăm lumea prin intermediul percepţiei celor cinci simţuri, care se realizează pe baza fenomenelor de rezonanţă. Putem percepe un anumit stimul exterior doar atunci când simţurile noastre sunt pe aceeaşi lungime de undă cu acel stimul, în gama spectrului cromatic, sonor, tactil etc.

Odată percepute prin simţuri, aceste informaţii sunt analizate la nivelul creierului prin anumite frecvenţe cerebrale specifice. De asemenea, s-a reuşit punerea clară în evidenţă, din punct de vedere ştiinţific, a faptului că atât gândurile pe care le emitem, cât şi cele care „ne vin” sunt în realitate energii vibraţionale rezonante, aflate pe diferite lungimi de undă.

Mintea noastră operează prin fenomene de rezonanţă şi ea poate fi descrisă şi analizată prin anumite stări de rezonanţă particulare, înscrise în domenii măsurabile, în funcţie de activitatea desfăşurată. Putem spune – pe baza faptului că existăm ca sisteme rezonante – că suntem analogic vorbind ca nişte sui-generis aparate de radio care preluăm în mod continuu energie şi informaţii de la „posturile” emiţătoare din Universul apropiat, dar şi din cel îndepărtat.

Un fapt mai puţin cunoscut este acela că există o frecvenţă de rezonanţă principală a fiinţei noastre, care depinde exact de modul nostru de a gândi. Există multiple experienţe care arată că modul nostru de a gândi ne influenţează starea de sănătate şi chiar produce efecte obiective şi în afara noastră, în cazul fiecăruia dintre noi.

Explicaţia faptului că mintea poate acţiona asupra oricărei forme materiale este aceea că în timp ce substratul materiei este energia, substratul energiei însăşi este compatibil cu conştiinţa şi procesele mentale, aşa cum arată ultimele descoperiri ale mecanicii cuantice.

Aşadar, fie că ştim sau nu ştim, fie că vrem sau nu vrem, prin orientarea propriilor gândurilor noi producem fenomene de rezonanţă în viaţa noastră şi astfel ajungem să ne modelăm viaţa, sănătatea, şi chiar să atragem anumite evenimente, în funcţie de gândurile pe care le manifestăm preponderent.

De altfel au devenit din ce în ce mai cunoscute concluziile care indică faptul, de exemplu, că devenim ceea ce mâncăm, devenim ceea ce gândim în mod preponderent, devenim ceea ce iubim… Toate acestea se explică prin această dezvoltare gradată a unui mod predominant de a acţiona sau, altfel spus, de a rezona, ceea ce atrage efecte precise, corespondente cu modul particular în care rezonăm prin tot ceea ce facem.

Ceea ce stă la baza acestor procese este fenomenul de acord pe care îl realizăm prin orientarea gândurilor noastre. Atunci când gândim într-un anumit mod ne plasăm pe o frecvenţă specifică de vibraţie mentală şi, – păstrând analogia cu aparatele de radio – suntem acordaţi pe un anumit „post”.

Pe baza acestui fenomen de acord se produce un transfer de energie şi informaţie de la sistemul („postul”) universal emiţător, în propria noastră fiinţă, văzută ca un sistem receptor. Pentru că transferul rezonant conţine şi informaţie, putem spune că rezonanţa constituie totodată şi un fundamental instrument de cunoaştere a oricărei realităţi asupra căreia ne acordăm mental pe frecvenţa ei specifică de existenţă.

Este aşadar esenţial să înţelegem că aceste procese se produc în funcţie de orientarea minţii şi a atenţiei noastre; gândurile reprezintă cauze formatoare ce acţionează prin rezonanţă, modelând procese energetice care, la rândul lor se răsfrâng asupra materiei. Este fundamental să conştientizăm că putem alege stările noastre de rezonanţă (de existenţă) şi ca urmare, devine astfel evident de ce este necesar să cultivăm cu perseverenţă obişnuinţele pozitive, benefice.

Realizăm în acest fel că fericirea şi nefericirea sunt de fapt stări ale minţii, sunt atitudini interioare şi că ele nu depind neapărat de condiţiile lumii exterioare, ci constituie exact cauza generatoare a ei, aşa cum afirmă foarte plastic şi aforismul: „Înţeleptul e fericit şi-n infern, pe când ignorantul suferă şi-n paradis.