TULBURĂRILE AFECTIVE ȘI DE ANXIETATE – ȘASE LUCRURI DE EVITAT PENTRU O ABORDARE MAI SĂNĂTOASĂ

 Tulburările de dispoziție și tulburările de anxietate sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate mentală care pot apărea de-a lungul vieții. Așa că este posibil ca majoritatea dintre noi să avem persoane dragi care întâmpină astfel de dificultăți sau chiar să ne confruntăm personal cu ele. Ignorarea problemelor sau neînțelegerea lor înrăutățește situația aproape întotdeauna. Acest articol este o scurtă reamintire a unor mituri sau adevăruri parțiale care ne împiedică să traversăm cu bine episoadele de depresie sau anxietate.

Depresia și anxietatea se depășesc prin voință.

Ar fi frumos să fie așa. Însă depresia și anxietatea sunt tulburări reale cu cauze multiple și consecințe vizibile, inclusiv la nivel biologic. În cazul depresiei, apar, de exemplu, modificări funcționale ce fac creierul mai puțin plastic și scad capacitatea de reglare emoțională eficientă. În cazul mai multor tulburări de anxietate au fost identificați diverși indicatori biologici, de la neurotransmițători la volumul corpilor neuronali.

Aceste tulburări sunt ereditare, deci experiențele sociale și personale nu contează. 

Chiar și experiențe comune, cum ar fi conflictele dese apărute în familie pot contribui la depresie în cazul adolescenților. Iar în ceea ce privește integrarea socială, experiențele de discriminare sau etichetare pot constitui teren pentru apariția unor tulburări de dispoziție.

Tinerii obișnuiți nu au probleme, doar persoanele în situații limită sau vârstnicii suferă de depresie/anxietate.

Surprinzător sau nu, un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății arată că la nivel global depresia majoră și tulburarea de anxietate generalizată sunt cele mai frecvente tulburări de sănătate mentală prezente la studenții boboci, cu rate de peste 18% pentru cel puțin un episod până în prezent. Mai mult, studenții la medicină par a avea o rată mai mare a ideației suicidare decât alte populații similare, mediul stresant având, e adevărat, o contribuție.  

Abilitățile cognitive, avantajele socio-economice sau pur și simplu tinerețea nu sunt factori care imunizează împotriva tulburărilor afective. Mai multe despre abordarea tulburărilor afective la tineri puteți afla și din prelegerea lui Bogdan Tulbure din cadrul conferinței Health Now V, organizată online în luna noiembrie de către Choice.

Înțelegerea acestor afecțiuni ca boli reale cu substrat biologic duce la reducerea stigmatizării și discriminării. 

Înțelegerea cauzelor multiple ale tulburărilor afective și anxioase și tratarea lor într-un mod similar unei boli somatice, asemenea diabetului sau cancerului, constituie un deziderat și în speranța reducerii discriminării persoanelor cu astfel de dificultăți. Din păcate, există date care sugerează că, în ciuda răspândirii și acceptării modelului medical al tulburărilor psihologice, stigma pare să rămână constantă. Este chiar posibil ca o perspectivă prea medicală asupra tulburării să coreleze cu o speranță scăzută de vindecare în cazul persoanelor afectate.

Știm însă și că există strategii eficiente de a reduce stereotipurile legate de tulburările mentale. Experiența directă cu persoane cu astfel de dificultăți, dar și educația referitoare la tulburări ajută. 

Faptul că ești conștient de afecțiune ajută la recuperare.

Tulburările afective și anxioase sunt în sine afecțiuni mentale în care gradul de conștientizare este ridicat, persoana știind foarte bine că manifestările sale sunt atipice. Într-o comunitate în care oamenii nu au avut parte de experiențe negative legate de diagnosticare, afirmația de mai sus ar putea fi pe deplin adevărată. Ceea ce arată unele studii este însă că gradul mare de critică asupra bolii se asociază cu multă rușine. Din păcate, internalizarea imaginii negative a tulburărilor mentale duce la lipsă de speranță și exacerbarea simptomelor, iar anticiparea discriminării poate favoriza internalizarea stigmei.

Persoanele cu depresie și/sau anxietate gândesc complet diferit față de cele fără afecțiuni.

De fapt, multe din tulburările mentale, inclusiv anxietatea și depresia, rezultă din exagerarea unor comportamente sau gânduri normale. Persoanele cu tulburare de anxietate generalizată se îngrijorează în legătură cu probleme obișnuite excesiv de mult. Tulburările de dispoziție sunt alimentate și de faptul că reveriile, în mod normal utile în planificare și relaxare, sunt, în acest caz, orientate spre gânduri negative, ruminative, cum ar fi derularea repetată a unor greșeli anterioare.

Explicațiile pe care le oferim în ceea ce privește tulburările mentale au același rezultat.

Dacă mai era nevoie să spun asta, modul în care îți reprezinți o tulburare mentală în cazul tău sau a celor dragi chiar contează. Explicațiile mistice sau incomplete pot duce la orientarea către terapii alternative ineficiente și netestate. Informația insuficientă sau stigma pot duce la întârzierea apelării la tratament. Propriile noastre stereotipuri ne pot influența credințele legate de recuperarea celor dragi aflați în dificultat.

Ce ar fi bine să facem de fapt?

Putem deriva mai multe moduri de a ne ajuta pe noi sau alte persoane atunci când știm ce e sănătos să evităm. Acceptarea reacțiilor emoționale, indiferent de vârstă sau circumstanțe de viață, mai mult sau mai puțin grele, concentrarea asupra factorilor modificabili și asupra resurselor (nu asupra simptomelor), precum și reprezentarea manifestărilor emoționale patologice pe un continuum, mai degrabă decât privirea lor ca pe o categorie excepțională, sunt strategii care pot face procesul de recuperare mai ușor