Creierul din stomac.....
Creierul din stomac” este denumirea populara sub care mai este cunoscut sistemul nervos enteric (SNE), cu celule localizate de-a lungul peretilor intregului sistem digestiv (esofag, stomac, intestinul subtire si colon) care formeaza un sistem unitar.
Celulele din SNE sunt similare ca structura si functie cu cele care se gasesc in creier si se afla in stransa legatura atat cu sistemul digestiv, cat si cu cel nervos central. Acest al doilea creier trimite si primeste impulsuri prin neurotransmitatori, inregistreaza experiente si reactioneaza la emotii.
Majoritatea neurotransmitatorilor (serotonina, dopamina, etc.) se gasesc in sistemul nervos enteric si chiar 95% din serotonina din organism provine din intestine. Digestia incepe cu o secretie de serotonina in mucoasa intestinala. Receptorii aflati aici transmit celulelor nervoase comanda de secretie a enzimelor digestive si a motilitatii intestinale. Serotonina are si rolul de a informa creierul despre activitatea digestiva, iar 90% din comunicare se desfasoara dintre tractul digestiv spre creier.
Conform Harvard Medical School, functionarea defectuoasa a proceselor sistemului nervos enteric poate fi cauza sau efectul unor stari asociate de regula doar cu sistemul nervos cerebral (anxietatea, depresia, stresul). Asa se explica situatiile frecvente in care unele persoane sufera de tulburari gastrointestinale fara cauza evidenta, desi la o analiza mai atenta se constata ca sufera de stres cronic. Mai multe voci din cercetarea medicala sustin ca afectiunile celor doua sisteme, digestiv si nervos central, nu pot fi abordate terapeutic decat tinand cont de interconexiunile dintre ele.
Creierul cerebral si „creierul din stomac” se influenteaza reciproc, iar implicatiile acestui fapt sunt importante pentru intelegerea, prevenirea si tratarea multor afectiuni digestive, dar si neuronale si psihoemotionale.
Cercetari recente sustin ca pacientii cu sindromul colonului iritabil au in mod frecvent analize gastrointestinale normale, deoarece in realitate aceasta afectiune este una psihosomatica, nu strict intestinala, asa cum se credea initial. Acest lucru se datoreaza modului in care dereglarile digestive si intestinale afecteaza sistemul nervos si invers.
Dr Mayer (profesor la University of California) arata ca pana la 70% din pacientii pe care i-a tratat pentru diferite afectiuni digestive cronice au avut in trecut experiente traumatizante sau foarte stresante. Gestionarea psihoemotionala defectuoasa a acestor situatii influenteaza clar sanatatea tractului digestiv si invers.
Nu doar functionarea optima a tractului digestiv si a „creierului din stomac” sunt afectate de stres si de diferite tulburari psihoemotionale, dar si reactia la stres este influentata de sanatatea digestiva. Cercetari recente au demonstrat faptul ca si modificarile minore ale florei bacteriene intestinale au o influenta directa asupra starii psihoemotionale, dar si ca problemele de digestie si dezechilibrul microflorei intestinale pot fi cauza unor tulburari neurologice si psihoemotionale. Cercetatorii au remarcat ca aceste dezechilibre, precum si rezistenta scazuta la stres, pot fi manifestari ale unor probleme la nivelul sistemului digestiv si al celui nervos enteric, care la randul lor sunt afectate de modificarea florei digestive sanatoase, de alimentatie si de diferite substante toxice si agenti patogeni.
Functionarea corecta sau defectuoasa a acestui „creier din stomac” are un impact major asupra starii psihice si a tonusului mental. Multe afectiuni gastrointestinale (colita, sindromul colonului iritabil) au la baza disfunctii ale acestui sistem nervos. Dr. Gershon (profesor la Columbia-Presbyterian Medical Center din New York, unul din fondatorii neurogastroenterologiei) arata ca multe cercetari recente demonstreaza modul in care acest a doilea creier interactioneaza cu sistemul nervos central.
Cand trecem printr-un episod de panica, in tractul digestiv sunt eliberati hormoni de stres care stimuleaza numerosii receptori din sistemul nervos enteric – de aici senzatia de „stomac strans,/fluturi in stomac”. De asemenea, in cazuri de emotii puternice, suprastimularea receptorilor de serotonina din tractul digestiv poate provoca diareea, la fel cum suprastimularea celulelor nervoase din esofag ne face sa avem probleme de deglutitie. De asemenea, in cazul pacientilor cu Alzheimer sau Parkinson se constata in mod frecvent probleme cu constipatia, lucru explicat recent prin faptul ca celulele nervoase din tractul digestiv sunt la fel de afectate ca cele din creier.
Sistemul digestiv influenteaza starea de spirit, fiind locul unde se afla“motorul corpului”, cel ce ofera energia necesara vietii si daca acesta functioneaza correct, tot corpul va functiona perfect (retineti ca si reciproca este valabila, prea multe emotii negative neprocesate pot influenta “creierul din stomac”).
In concluzie, o mai buna adaptare la situatiile stresante, ventilarea emotiilor, recunoasterea lor prin mesajele pe care le transmite corpul si hrana sanatoasa, ajuta la o viata sanatoasa si echilibrata.
Un program de psiho-educatie dezvoltat de Asociatia Happy minds!
Celulele din SNE sunt similare ca structura si functie cu cele care se gasesc in creier si se afla in stransa legatura atat cu sistemul digestiv, cat si cu cel nervos central. Acest al doilea creier trimite si primeste impulsuri prin neurotransmitatori, inregistreaza experiente si reactioneaza la emotii.
Majoritatea neurotransmitatorilor (serotonina, dopamina, etc.) se gasesc in sistemul nervos enteric si chiar 95% din serotonina din organism provine din intestine. Digestia incepe cu o secretie de serotonina in mucoasa intestinala. Receptorii aflati aici transmit celulelor nervoase comanda de secretie a enzimelor digestive si a motilitatii intestinale. Serotonina are si rolul de a informa creierul despre activitatea digestiva, iar 90% din comunicare se desfasoara dintre tractul digestiv spre creier.
Conform Harvard Medical School, functionarea defectuoasa a proceselor sistemului nervos enteric poate fi cauza sau efectul unor stari asociate de regula doar cu sistemul nervos cerebral (anxietatea, depresia, stresul). Asa se explica situatiile frecvente in care unele persoane sufera de tulburari gastrointestinale fara cauza evidenta, desi la o analiza mai atenta se constata ca sufera de stres cronic. Mai multe voci din cercetarea medicala sustin ca afectiunile celor doua sisteme, digestiv si nervos central, nu pot fi abordate terapeutic decat tinand cont de interconexiunile dintre ele.
Creierul cerebral si „creierul din stomac” se influenteaza reciproc, iar implicatiile acestui fapt sunt importante pentru intelegerea, prevenirea si tratarea multor afectiuni digestive, dar si neuronale si psihoemotionale.
Cercetari recente sustin ca pacientii cu sindromul colonului iritabil au in mod frecvent analize gastrointestinale normale, deoarece in realitate aceasta afectiune este una psihosomatica, nu strict intestinala, asa cum se credea initial. Acest lucru se datoreaza modului in care dereglarile digestive si intestinale afecteaza sistemul nervos si invers.
Dr Mayer (profesor la University of California) arata ca pana la 70% din pacientii pe care i-a tratat pentru diferite afectiuni digestive cronice au avut in trecut experiente traumatizante sau foarte stresante. Gestionarea psihoemotionala defectuoasa a acestor situatii influenteaza clar sanatatea tractului digestiv si invers.
Nu doar functionarea optima a tractului digestiv si a „creierului din stomac” sunt afectate de stres si de diferite tulburari psihoemotionale, dar si reactia la stres este influentata de sanatatea digestiva. Cercetari recente au demonstrat faptul ca si modificarile minore ale florei bacteriene intestinale au o influenta directa asupra starii psihoemotionale, dar si ca problemele de digestie si dezechilibrul microflorei intestinale pot fi cauza unor tulburari neurologice si psihoemotionale. Cercetatorii au remarcat ca aceste dezechilibre, precum si rezistenta scazuta la stres, pot fi manifestari ale unor probleme la nivelul sistemului digestiv si al celui nervos enteric, care la randul lor sunt afectate de modificarea florei digestive sanatoase, de alimentatie si de diferite substante toxice si agenti patogeni.
Functionarea corecta sau defectuoasa a acestui „creier din stomac” are un impact major asupra starii psihice si a tonusului mental. Multe afectiuni gastrointestinale (colita, sindromul colonului iritabil) au la baza disfunctii ale acestui sistem nervos. Dr. Gershon (profesor la Columbia-Presbyterian Medical Center din New York, unul din fondatorii neurogastroenterologiei) arata ca multe cercetari recente demonstreaza modul in care acest a doilea creier interactioneaza cu sistemul nervos central.
Cand trecem printr-un episod de panica, in tractul digestiv sunt eliberati hormoni de stres care stimuleaza numerosii receptori din sistemul nervos enteric – de aici senzatia de „stomac strans,/fluturi in stomac”. De asemenea, in cazuri de emotii puternice, suprastimularea receptorilor de serotonina din tractul digestiv poate provoca diareea, la fel cum suprastimularea celulelor nervoase din esofag ne face sa avem probleme de deglutitie. De asemenea, in cazul pacientilor cu Alzheimer sau Parkinson se constata in mod frecvent probleme cu constipatia, lucru explicat recent prin faptul ca celulele nervoase din tractul digestiv sunt la fel de afectate ca cele din creier.
Sistemul digestiv influenteaza starea de spirit, fiind locul unde se afla“motorul corpului”, cel ce ofera energia necesara vietii si daca acesta functioneaza correct, tot corpul va functiona perfect (retineti ca si reciproca este valabila, prea multe emotii negative neprocesate pot influenta “creierul din stomac”).
In concluzie, o mai buna adaptare la situatiile stresante, ventilarea emotiilor, recunoasterea lor prin mesajele pe care le transmite corpul si hrana sanatoasa, ajuta la o viata sanatoasa si echilibrata.
Un program de psiho-educatie dezvoltat de Asociatia Happy minds!
Comentarii
Trimiteți un comentariu